Contextul vizitei la București
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, efectuează astăzi o vizită la București, având pe agendă discuții privind securitatea regiunii Mării Negre, în contextul atacurilor rusești cu drone asupra navelor comerciale din proximitatea coastelor românești. De asemenea, oficialul european va aborda teme referitoare la bugetul Uniunii Europene și procesul de aderare a Republicii Moldova.
Contestații privind stilul de conducere în Franța
Vizita are loc într-un moment în care stilul de conducere al șefei Comisiei Europene este contestat în mai multe capitale europene. În Franța, criticile vizează depășirea atribuțiilor instituționale. Ministrul francez de Externe a reproșat public faptul că a fost trimis un comisar la o reuniune internațională la Washington fără mandat din partea statelor membre, cerând totodată respectarea strictă a tratatelor. De asemenea, un fost ambasador al Franței în Statele Unite și analiști de la European Policy Centre au semnalat că aceasta impune o linie politică proprie, depășind rolul limitat al instituției sale. Un alt punct de divergență major este acordul comercial cu America de Sud, pe care Comisia a decis să îl aplice provizoriu, în ciuda opoziției ferme a Franței și a solicitării Parlamentului European de a verifica documentul la Curtea de Justiție a UE.
Tensiuni politice și financiare în Polonia
În Polonia, acuzațiile se concentrează pe o presupusă lipsă de neutralitate. Surse citate de Bloomberg au indicat că Ursula von der Leyen ar fi anulat o conferință de presă cu președintele conservator al Poloniei pentru a-l susține pe premierul Donald Tusk, deși Comisia a invocat probleme de agendă. Opoziția conservatoare poloneză reclamă un dublu standard, subliniind că fondurile europene, blocate anterior pentru guvernul conservator, au fost deblocate înainte de modificarea legislației sub actualul executiv.
Poziția României față de noile propuneri bugetare
Criticile la adresa politicilor europene au fost exprimate și la București, europarlamentarul Rareș Bogdan cerând ca șefa Comisiei să facă „un pas în lateral” și criticând Pactul Verde pentru impactul negativ asupra industriei europene și românești. În ceea ce privește bugetul UE pentru perioada 2028–2034, miza este majoră: propunerea de a comasa fondurile agricole cu cele de coeziune este contestată de Polonia, Italia și Spania, care susțin că acestea sunt singurele politici tăiate în termeni reali. România se numără printre cele 17 state membre care se opun acestor reduceri bugetare.
Sursa: www.realitatea.net

