România traversează un proces accelerat de îmbătrânire demografică, fenomen care generează provocări majore pentru sistemul de pensii, piața muncii și serviciile de sănătate. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), țara noastră a ajuns la un prag în care aproape 4,9 milioane de cetățeni au depășit vârsta de 60 de ani, aceștia reprezentând 25,7% din populația rezidentă.
Indicatorii demografici și situația femeilor
Conform cifrelor prezentate în cadrul conferinței „România după 60” și citate de Agerpres, populația rezidentă a României era de aproximativ 19 milioane de persoane la începutul anului 2026. În rândul segmentului de vârstă de peste 60 de ani, femeile constituie majoritatea, reprezentând 58,7% din total. Silviu Vîrva, vicepreședintele INS, a explicat că această evoluție este rezultatul unei tendințe de durată, alimentată de scăderea natalității și de un spor natural negativ, unde numărul deceselor depășește constant numărul nașterilor. Un indicator relevant al acestui fenomen este raportul de dependență: dacă în 2016 existau 112 persoane vârstnice la 100 de tineri, în 2026 acest raport a urcat la 135,9 la 100.
Impactul asupra sistemului de pensii și a pieței muncii
Îmbătrânirea demografică pune o presiune constantă pe sustenabilitatea sistemului public de pensii. Deoarece finanțarea acestuia depinde de contribuțiile persoanelor active, reducerea numărului de salariați în raport cu cel al pensionarilor creează dezechilibre financiare. De asemenea, piața muncii resimte deja dificultăți de recrutare. Datele din 2025 arată o scădere accentuată a participării la viața profesională după vârsta de 60 de ani: doar 38,5% dintre persoanele cu vârste între 60 și 64 de ani sunt ocupate, ponderea scăzând drastic la 5,2% pentru grupa 65-69 de ani.
Necesitatea serviciilor de îngrijire și situația în județul Alba
Pe lângă aspectele economice, reprezentanții INS subliniază necesitatea dezvoltării unui sistem complex de îngrijire pe termen lung, care să includă servicii la domiciliu, centre de zi și unități rezidențiale pentru persoanele care își pierd autonomia. Silviu Vîrva a atras atenția că politicile publice ar trebui să vizeze, pe lângă asistența persoanelor dependente, și măsuri de prevenție și susținere a îmbătrânirii active.
Fenomenul este resimțit acut și la nivel local. „Potrivit datelor incluse în Profilul județului Alba 2024, realizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, persoanele de cel puțin 65 de ani reprezentau 21% din populația județului în 2022, față de 15,1% în 2005”, se arată în documentația citată. Estimările indică faptul că această pondere ar putea ajunge la 30,2% până în anul 2060, ceea ce va impune o adaptare a serviciilor medicale și sociale din județ.
Sursa: alba24.ro

