O nouă variantă COVID-19 a ajuns în Europa. Unde a fost descoperită pentru prima dată
O nouă variantă a coronavirusului, denumită PJ.2.1, atrage atenția cercetătorilor după ce a început să se răspândească rapid în mai multe regiuni ale lumii, inclusiv în Europa. Identificată pentru prima dată în Canada, pe 2 mai 2026, în provincia Ontario, varianta a ajuns ulterior în Statele Unite, Australia, Noua Zeelandă și în mai multe țări din Asia, precum Singapore și Israel. În Europa, prezența sa a fost confirmată în Franța și Spania, unde cercetătorii au identificat indicii că virusul se transmite deja la nivel local.
Potrivit unui studiu publicat în octombrie 2026 în Journal of Infection de către Markus Hoffmann și echipa sa, PJ.2.1 provine din varianta MC.10.1.7, descendentă a liniei JN.1. Varianta se remarcă printr-un număr mare de mutații la nivelul proteinei spike. Datele autorităților sanitare din Ontario indică faptul că PJ.2.1 a reprezentat 25,2% din probele de coronavirus secvențiate în perioada 20 septembrie – 17 octombrie, fiind în creștere față de 16,9% cât s-a înregistrat în cele patru săptămâni anterioare.
De ce se răspândește noua variantă COVID-19
Oamenii de știință analizează capacitatea variantei PJ.2.1 de a se atașa mai eficient de receptorul ACE2, aflat la suprafața celulelor umane, ceea ce facilitează pătrunderea virusului. În cadrul experimentelor de laborator, varianta a demonstrat o sensibilitate mai redusă la un anticorp care vizează acest receptor. Totuși, cercetătorii nu au identificat o capacitate semnificativ mai mare de a evita anticorpii produși prin vaccinare, comparativ cu alte variante testate. Studiile sugerează că anticorpii generați de vaccinurile adaptate variantei LP.8.1 au reușit să neutralizeze PJ.2.1, ceea ce indică faptul că răspândirea sa este favorizată mai degrabă de atașarea eficientă la celule decât de evitarea imunității.
Cele 8 simptome frecvente ale COVID-19
Deocamdată, nu a fost stabilit un set de simptome specifice pentru PJ.2.1 care să o diferențieze de alte variante sau de gripa sezonieră. Organizația Mondială a Sănătății menționează că diagnosticul corect nu poate fi stabilit doar prin observarea manifestărilor clinice. Cele mai frecvente simptome includ:
- Febra;
- Frisoanele;
- Tusea;
- Durerea în gât;
- Nasul înfundat sau secrețiile nazale;
- Durerile de cap;
- Durerile musculare și corporale;
- Oboseala și starea de slăbiciune.
În anumite cazuri, pot apărea dificultăți de respirație, probleme digestive sau pierderea gustului și mirosului. Testele de diagnostic rămân metoda principală pentru a distinge COVID-19 de alte infecții, în timp ce secvențierea genomică este utilizată pentru identificarea variantei exacte.
Cât de periculoasă este varianta PJ.2.1
Până în prezent, nu există dovezi clinice care să indice că PJ.2.1 provoacă forme mai grave de boală sau un risc crescut de spitalizare față de variantele anterioare. Deși varianta a fost identificată mai frecvent în rândul persoanelor de peste 70 de ani, specialiștii subliniază că persoanele în vârstă, cele cu sistem imunitar slăbit sau cu afecțiuni cronice precum diabetul și bolile de inimă rămân categoriile cele mai expuse riscului de complicații, indiferent de varianta circulantă.
Sursa: www.realitatea.net
Adaugă la Agregator.ro
