Asociația 21 Decembrie 1989 și Seniorii Ligii Studenților au transmis o scrisoare deschisă Administrației Prezidențiale, solicitându-i președintelui Nicușor Dan să inițieze un proces instituțional amplu pentru desecretizarea, digitalizarea și publicarea online a tuturor evidențelor fostei Securități comuniste. Demersul survine la 37 de ani de la prăbușirea regimului totalitar, perioadă în care accesul dificil la documente și verificările fragmentate au împiedicat societatea românească să înțeleagă pe deplin mecanismele prin care poliția politică a controlat viața privată, profesională și familială a cetățenilor.
Un drept fundamental la adevăr
Inițiatorii demersului subliniază că adevărul despre activitățile poliției politice nu trebuie să rămână un privilegiu rezervat doar celor care au acces la dosare, ci trebuie să devină un bun public. Potrivit documentului, societatea are dreptul de a cunoaște identitatea agenților, a colaboratorilor și a informatorilor, precum și numele ofițerilor care i-au recrutat și natura relației acestora cu structurile represive. Semnatarii precizează că publicarea acestor date se va face cu respectarea protecției datelor cu caracter personal sensibile și a victimelor care au fost urmărite.
Exemple internaționale și presiunea timpului
România este încurajată să urmeze exemplul altor state europene care au parcurs deja acest drum, precum Germania, Lituania sau Polonia. Un reper important menționat este Ungaria, care a început publicarea online a evidențelor fostelor servicii de securitate pe 4 noiembrie 2026, proces ce va culmina pe 25 februarie 2027 cu publicarea miilor de dosare individuale de recrutare. Semnatarii consideră că, după aproape patru decenii, România este obligată moral să adopte o abordare similară, respingând ideea că documentele poliției politice trebuie să rămână un secret perpetuu al statului.
Obiectivul dialogului instituțional
Solicitarea adresată președintelui vizează exercitarea rolului său constituțional de mediator pentru a crea un cadru legal și instituțional necesar. Acest demers ar implica un dialog oficial între Parlament, Guvern, CNSAS, Arhivele Naționale și reprezentanții societății civile. Obiectivul final este crearea unei baze de date online, centralizate și accesibile, care să ateste situația fiecărei persoane implicate în poliția politică între anii 1945 și 1989.
Structura și dimensiunea aparatului represiv
Datele furnizate recent de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității oferă o imagine clară asupra dimensiunii aparatului de represiune. Înainte de decembrie 1989, Securitatea avea 14.629 de angajați, dintre care 8.760 în aparatul central și trupele de securitate, iar 5.869 în cel teritorial. Structura era extrem de ramificată:
- Direcția I: Responsabilă de coordonarea și analiza informațiilor politice, sociale și culturale (103 angajați).
- Linia operativă „T”: Specializată în interceptări și ascultări telefonice sau ambientale (466 angajați).
- Unitatea „F”: Dedicată filajului și investigațiilor în Capitală și pentru cazuri naționale (745 persoane).
- Unitatea Specială „S”: Responsabilă de cenzura corespondenței și a coletelor (356 angajați la nivel central, plus compartimente județene).
Pe lângă acești angajați, istoricul Marius Oprea a precizat într-un interviu că rețeaua de informatori cuprindea peste jumătate de milion de persoane. Dintre aceștia, 507.003 aveau dosare de rețea, iar 144.289 erau informatori activi chiar în 1989. Mulți dintre aceștia, alături de ofițerii care i-au recrutat, au fost preluați ulterior de noile structuri de informații, fapt care a limitat numărul dosarelor ajunse în custodia CNSAS.
Urmează ca Administrația Prezidențială să analizeze argumentele aduse de Asociația 21 Decembrie 1989 și de Seniorii Ligii Studenților, stabilind dacă va iniția discuțiile formale necesare pentru demararea acestui proces de transparență istorică.
Adaugă la Agregator.ro
