În noiembrie 1926, administrația locală a Iașului se confrunta cu o criză financiară profundă, caracterizată prin datorii masive și dificultăți în colectarea veniturilor necesare funcționării orașului. Documente de epocă, publicate de ziarul Opinia la data de 14 noiembrie 1926 și arhivate pe platforma Ziarele Arcanum, scot la iveală măsurile drastice pe care autoritățile vremii le pregăteau pentru a redresa bugetul local.
Datorii acumulate și dificultăți în colectarea taxelor
La acea vreme, Primăria Iași înregistra datorii către terți în valoare de 71 de milioane de lei. Situația era agravată de faptul că jumătate din taxele comunale aferente anului 1926 nu fuseseră încasate. Nicolae Gheorghiu, ajutor de primar, a descris situația într-o declarație consemnată de presă, subliniind o inechitate în plata dărilor: „la comună nu-şi plătesc dările decât evreii şi locuitorii din cartierele mărginaşe. In colo, fruntaşii oraşului şi foştii edili nici gând n’au, încasatorii comunei sunt daţi afară”. Această criză financiară a avut repercusiuni directe asupra personalului administrativ, funcționarii neprimind la acea dată nici măcar jumătate din salariile aferente lunii octombrie.
Planuri de dublare a bugetului pentru anul 1927
Pentru a depăși acest impas, o comisie condusă de domnul Petrea a început lucrul la bugetul pentru anul 1927. Obiectivul autorităților era creșterea bugetului de la 81 de milioane de lei la aproximativ 150 de milioane de lei. Modelul luat în considerare pentru această majorare a fost bugetul orașului Cernăuți care, deși avea o populație mai mică decât cea a Iașului, atingea deja cifra de 151 de milioane de lei în 1926. Această strategie de redresare era strâns legată de negocierile pentru un împrumut extern, domnul Petrea deplasându-se la București pentru a discuta condițiile contractuale cu un consorțiu american.
Majorări de taxe și reorganizarea serviciului de salubritate
Redresarea financiară planificată presupunea, în mod inevitabil, mărirea unor taxe comunale. Printre acestea se număra prestația pentru întreținerea drumurilor, care urma să fie recalificată și extinsă. Autoritățile vizau introducerea unei taxe pentru proprietarii de automobile care efectuau curse pe rutele Iași – Târgu Frumos, Bivolari și Ștefănești, motivând că aceștia „uzează străzile şi şoselele Iaşului” fără a contribui la întreținerea lor. Totodată, se planifica creșterea taxelor pentru trăsuri și alte categorii de vehicule.
O altă măsură vizată a fost reorganizarea serviciului de salubritate, considerat la acel moment aproape inexistent, având în dotare doar 27 de căruțe aflate într-o stare avansată de degradare. În urma intervenției Consiliului de Higienă al orașului, s-a decis ca, odată cu noul buget, parcul de vehicule să fie extins la o sută de căruțe, pentru a putea răspunde necesităților de salubritate ale orașului.
Sursa: www.ziaruldeiasi.ro
Adaugă la Agregator.ro
