Contractele în valoare de 5,7 miliarde de euro încheiate cu grupul german Rheinmetall prin programul european SAFE au provocat o dispută referitoare la procentul de echipamente care urmează să fie produse în România. Un răspuns oficial transmis de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) la solicitările postului Antena 3 CNN arată că niciunul dintre echipamentele vizate nu atinge un nivel de localizare de 60%, prag menționat anterior de reprezentanți ai Guvernului. În replică, Mihai Jurca, fostul șef al Cancelariei premierului Ilie Bolojan, susține că cifrele sunt interpretate greșit și că trebuie făcută o diferență clară între proporția fizică a componentelor și valoarea lor financiară.
Acest subiect este relevant deoarece achizițiile din programul SAFE sunt finanțate din împrumuturi pe care statul român le va rambursa în următorii 45 de ani, având ca scop modernizarea armatei și susținerea industriei naționale de apărare.
Procentele de localizare transmise de Ministerul Economiei
Conform datelor furnizate de MEDAT, acordul de cooperare cu Rheinmetall nu include un procent general de localizare de 60%. În cazul mașinii de luptă a infanteriei Lynx, planul de investiții stabilește o localizare de 30% până la 31 ianuarie 2029, la care se poate adăuga un procent de 10% în cazul unei comenzi subsecvente pentru 66 de vehicule.
Pentru celelalte echipamente achiziționate, procente de producție în România menționate în documentul ministerului sunt:
- Vedete pentru scafandri: 35%;
- Nave de patrulare: 30%;
- Sisteme antiaeriene Skynex, Skyranger 35 și Millennium: 15%.
Discuția a apărut după ce Radu Miruță, ministru interimar al Apărării la momentul respectiv, declarase: „Am pus condiții prin acest SAFE ca 60% din ceea ce se va cheltui, să se cheltuiască producându-se în România, nu doar importând”. Reprezentanții MEDAT precizează că structura sa de specialitate a semnalat în scris aceste diferențe înainte de semnarea acordului și că forma finală este rezultatul negocierilor purtate de șeful Cancelariei cu furnizorul.
Reacția lui Mihai Jurca privind blindatele Lynx
Mihai Jurca, fostul coordonator al proiectului, a publicat pe Facebook o reacție în care explică faptul că regula negocierilor a fost ca tot ce se poate produce în România să fie realizat local. El susține că se face o confuzie între volumul fizic al pieselor și valoarea lor din totalul produsului.
Pentru blindatele Lynx, Jurca a precizat că în țară se vor fabrica cablajele, structura blindată, turela, trapele, rampele și se vor realiza asamblarea finală și integrarea echipamentelor. „Toate acestea înseamnă aproximativ 60% din mașină, dar numai 35% din valoare”, a declarat acesta. El a adăugat că motorul, cutia de viteze și sistemele de armament reprezintă circa 65% din valoare și sunt importate din Europa, întrucât nu pot fi produse în prezent în România.
Verificarea angajamentelor și sancțiunile prevăzute
Ministerul Economiei monitorizează îndeplinirea obligațiilor de cooperare industrială, iar recepția produselor de către Ministerul Apărării este condiționată de eliberarea unui certificat de către un grup interinstituțional. „Autoritatea contractată nu are dreptul de a recepționa produse pentru care furnizorul nu prezintă acest document”, precizează MEDAT.
Acordul prevede că angajamentele sunt considerate îndeplinite dacă se atinge cel puțin 90% din valoarea țintă. Pentru eventualele deficite rămase neacoperite până la 31 decembrie 2035, este stabilită o penalitate de 30% din valoarea deficitului, garantată de Rheinmetall AG în limita a 100 de milioane de euro. În acest context, președintele Nicușor Dan a confirmat că cunoștea valoarea contractelor și a declarat că nu are suspiciuni privind eventuale nereguli în derularea programului SAFE.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
