În sezonul rece, drumețiile în Carpații României devin o adevărată provocare, iar refugiile montane joacă un rol vital în salvarea de vieți omenești, necesitând însă respectarea unor norme stricte de protecție și utilizare din partea turiștilor care pornesc pe munte.
Refugiul Buta în Retezat. Foto: Bogdan Danciu. Parcul Național Retezat
Evoluția istorică a adăposturilor alpine din Carpați
De aproape un secol și jumătate, zonele alpine din munții noștri beneficiază de construcții special amenajate pentru drumeți. Anterior apariției acestor structuri, regiunile sălbatice erau dominate de stâne, colibe pastorale și adăposturi improvizate folosite de ciobani, vânători și grăniceri. Un exemplu istoric elocvent este cel al baronului Franz Nopcsa, om de știință și spion, care în martie 1916 a fost surprins de o furtună severă de zăpadă în Munții Retezat. Deghizat în cioban sub numele de Petre Gorlopan, acesta a reușit cu greu să se adăpostească într-o stână îngropată de namete și să supraviețuiască după 30 de ore de rătăcire prin viscol.
Primele inițiative organizate au apărut odată cu înființarea Asociației Carpatine Transilvane (SKV) la Sibiu, în anul 1880. În 1882, secția brașoveană a SKV a ridicat prima cabană Mălăiești pe traseul spre Bucegi, refăcută în 1898 și distrusă ulterior de o avalanșă în 1923. Astăzi, în întreaga țară există peste 150 de refugii din piatră, lemn sau metal, amplasate chiar și la altitudini de peste 2.000 de metri.
Reguli stricte pentru utilizarea refugiilor pe timp de iarnă
Adăposturile alpine devin cruciale când vremea se înrăutățește brusc, aducând ninsori și temperaturi scăzute. Administrațiile parcurilor naționale, precum cele din Retezat și Piatra Craiului, atrag atenția că menținerea funcționalității acestor spații depinde exclusiv de comportamentul turiștilor. Este interzisă transformarea lor în unități hoteliere obișnuite, ele trebuind utilizate strict în caz de necesitate pentru a lăsa loc și altor drumeți.
Vizitatorii sunt rugati să închidă etanș ușile și ferestrele la plecare, să protejeze mobilierul și pardoseala, să evite intrarea cu colțarii pe dușumea sau linoleum și să nu lase sub nicio formă deșeuri ori resturi alimentare. De asemenea, pentru gătit se recomandă primusul în locul focului deschis, fiind obligatorie o ventilație corespunzătoare pentru prevenirea intoxicațiilor cu monoxid de carbon și a incendiilor.
Lacul Bucura are în apropiere un refugiu. Foto: Lucian Ignat
Modernizări recente ale infrastructurii montane
În ultimii ani, numeroase asociații, voluntari și autorități locale au investit în reabilitarea unor obiective emblematice. În august 2023, Asociația Montană Carpați a inaugurat refugiul Scara la 2.146 de metri în Munții Făgăraș. În toamna anului 2024, Asociația În Slujba Muntelui a pus în siguranță refugiul Fereastra Mică a Sâmbetei. De asemenea, refugiul Strănașa din Munții Zarandului a fost reconstruit în mai 2025 după un incendiu, iar alte intervenții au vizat obiective precum Șcheiu (Munții Țarcu), Viștea (Făgăraș) și Cicera (Muntele Găina).
Un proiect de amploare a avut loc în august 2026, când refugiul Zănoaga din Retezat (situat la 1.997 de metri altitudine, pe malul lacului unde în 1882 își stabilise tabăra arhiducele Rudolf) a fost restaurat de Serviciul de Voluntariat Montan și Administrația Parcului Național Retezat. Aproximativ 19 tone de materiale (16 tone transportate cu elicopterul) au fost folosite pe parcursul a două săptămâni pentru a dota construcția cu un acoperiș izolat, spații extinse de dormit, mobilier nou, hol cu barieră termică, acces de iarnă și o toaletă ecologică în apropiere. În plus, în noiembrie 2026, Consiliul Județean Sibiu a relansat licitația de 1,24 milioane de lei pentru refugiul Prejba din Munții Lotrului.
Cabana Mălăiești. Foto: Daniel Morar. Facebook
Recomandări esențiale de siguranță pentru drumețiile de iarnă
- Informare prealabilă: Consultați salvamontiștii, cabanierii, pădurarii sau ciobanii despre starea vremii, a potecilor, podețelor, marcajelor și a refugiilor.
- Echipament adecvat: Purtați haine impermeabile, adaptate temperaturilor scăzute, încălțăminte de iarnă și nu porniți la drum fără colțari în zonele expuse gheții și avalanșelor.
- Trusă de urgență: Aveți în rucsac o hartă a zonei, apă, alimente energizante, lanternă frontală cu baterii de rezervă, telefon încărcat și baterie externă.
- Planificarea timpului: Plecați devreme pentru a evita întunericul și anunțați apropiații cu privire la itinerar și ora estimată de întoarcere.
- Retragere la timp: În cazul înrăutățirii vremii, renunțați la traseu, căutați un loc sigur împreună cu grupul și apelați numărul unic 112 sau Dispeceratul Național Salvamont (0725 826 668).
În perioada următoare, odată cu intensificarea ninsorilor și scăderea accentuată a temperaturilor la altitudini mari, autoritățile montane vor monitoriza îndeaproape gradul de ocupare și starea tehnică a adăposturilor, intensificând campaniile de informare pentru a preveni incidentele grave pe traseele alpine din Carpați.
Adaugă la Agregator.ro
