Contextul atacurilor recente și fenomenul radicalizării
Atacul armat din Cracovia și cel dejucat la o școală din Bistrița au readus în discuție asemănările dintre comportamentele tinerilor atrași de violență și simbolistica extremistă. Analistul de politică externă Cătălin Buciumeanu a explicat pentru „Adevărul” mecanismele prin care aceste modele se propagă transfrontalier, chiar și în absența unor legături directe între atacatori.
Autorul atacului din Cracovia, un tânăr de 25 de ani, era un practicant de tir sportiv, cunoscut ca fiind retras și introvertit. Conform relatărilor vecinilor și informațiilor din presa poloneză, acesta era considerat un extremist de dreapta. Ancheta a scos la iveală detalii tulburătoare: în casa sa au fost găsite trei cadavre, iar poliția investighează ipoteza ca acesta să-și fi ucis familia înainte de a deschide focul în piața centrală, unde a ucis șase persoane și a rănit alte 15. Premierul Donald Tusk a precizat că atacatorul era un „ultranaționalist” adept al extremei drepte.
Rolul izolării sociale și al mediului online
Analistul Cătălin Buciumeanu subliniază că izolarea socială nu este o cauză directă a extremismului, însă poate deveni un factor de vulnerabilitate. „Radicalizarea nu începe neapărat cu adeziunea la o doctrină politică. Uneori începe cu o nemulțumire profund personală, cu sentimentul că individul nu contează”, a explicat acesta pentru „Adevărul”.
În ceea ce privește mediul digital, Buciumeanu avertizează că trebuie să renunțăm la imaginea tradițională a radicalizării prin recrutare activă. „Astăzi, o parte a acestui proces se desfășoară fără contact fizic cu o organizație și fără existența unui recrutor identificabil”, a punctat analistul. Algoritmii amplifică expunerea la conținut, în timp ce comunitățile online transformă această expunere în identitate, legitimând violența ca sursă de prestigiu.
Natura ultranaționalismului și riscurile de securitate
Referitor la eticheta de „ultranaționalist” atribuită atacatorului, Cătălin Buciumeanu precizează că aceasta reprezintă o evaluare preliminară. „Ultranaționalismul nu este sinonim, în toate situațiile, cu fascismul. Fascismul reprezintă o configurație ideologică mai precisă”, a explicat expertul.
- Fragmentele ideologice: Raportul Europol TE-SAT 2026 indică o fragmentare a peisajului extremist, unde ideologii diferite se suprapun.
- Diferențierea actelor: Este esențială distincția între a identifica ideile împărtășite de un individ și a demonstra că acele idei au stat la baza actului violent.
- Lipsa unei rețele: În prezent, nu există suficiente informații publice care să ateste apartenența atacatorului din Cracovia la o rețea organizată.
Cazul atacului de la Bistrița, alături de cel din Polonia, demonstrează că „nu mai este necesară existența unei organizații comune pentru a produce comportamente asemănătoare”, deoarece comunitățile informale online îndeplinesc astăzi rolurile pe care, în trecut, le aveau structurile teroriste tradiționale.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
