Mai multe asociații de pacienți îi solicită premierului interimar Ilie Bolojan să țină cont, în politica medicamentelor, nu doar de prețul tratamentelor, ci și de existența și continuitatea acestora pe piață.
Organizațiile susțin că lipsa unor medicamente și retragerea lor de pe piață reprezintă deja o vulnerabilitate structurală a sistemului medical românesc și avertizează că încurajarea genericelor nu trebuie să se transforme într-o politică bazată exclusiv pe criteriul celui mai mic preț.
Reacția vine după declarațiile lui Ilie Bolojan
Premierul interimar a susținut că utilizarea unor medicamente generice mai ieftine ar putea permite extinderea accesului la tratament pentru mai mulți pacienți.
„În loc să ai un medicament foarte scump, care face cam acelaşi lucru, ai putea să ai un medicament şi jumătate sau două medicamente generice, dintre care unele sunt produse în România, care să rezolve aceleaşi probleme şi să ai un acces mai mare al pacienţilor”, a declarat premierul interimar Ilie Bolojan, potrivit scrisorii citate.
Asociațiile spun că utilizarea genericelor poate reprezenta o soluție atunci când există alternative terapeutice disponibile și când continuitatea tratamentului este asigurată.
„Un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni”
Organizațiile susțin că România se confruntă cu probleme persistente de aprovizionare, iar alegerea unui tratament doar în funcție de cost poate avea consecințe asupra pacienților.
„Iar atunci când devine politică publică fără analiză clinică, economică şi de disponibilitate, ea poate produce consecinţe grave pentru pacienţi. Problema reală este că un medicament accesibil doar pe hârtie nu tratează pe nimeni. În România, discontinuităţile de aprovizionare şi retragerile de pe piaţă sunt o vulnerabilitate structurală, cu efecte directe asupra aderenţei la tratament şi asupra echităţii accesului”, arată semnatarii scrisorii.
Organizațiile invocă un studiu realizat pe baza unor date naționale din perioada 2017-2024, potrivit căruia episoadele de penurie au precedat cu aproximativ doi ani, în medie, retragerile permanente ale unor medicamente de pe piață.
„Va exista el în farmacie şi în spital?”
Asociațiile de pacienți susțin că problema trebuie analizată dincolo de costul inițial al medicamentului.
„Aşadar, întrebarea nu este doar «cât costă un medicament?», ci şi «va exista el în farmacie şi în spital, continuu, atunci când pacientul are nevoie de el?». Dacă un tratament este schimbat repetat din cauza lipsei de pe piaţă, dacă pacientul trebuie să alerge între farmacii, să întrerupă terapia sau să rămână fără opţiuni, economia aparentă din buget se poate transforma în complicaţii, internări, pierderi de şansă şi costuri mai mari pentru întregul sistem”, se arată în document.
Bolile rare, în centrul avertismentului
Organizațiile atrag atenția că în cazul anumitor boli nu există alternative terapeutice echivalente pentru medicamentele inovatoare.
„Orice decizie privind accesul la medicamente trebuie să ia în considerare situaţia pacienţilor pentru care nu există alternative terapeutice echivalente (bolile rare). În cazul acestora, restrângerea accesului la medicamentul inovator poate echivala, în fapt, cu lipsirea de tratament, motiv pentru care interesul pacientului şi dreptul său la îngrijire medicală adecvată trebuie să rămână prioritare”, avertizează organizațiile.
Peste 450 de zile pentru accesul la rambursare
O altă problemă semnalată în scrisoare este timpul necesar pentru ca tratamentele inovatoare să fie compensate în România.
Potrivit datelor citate de organizații, timpul mediu dintre decizia de evaluare a tehnologiei medicale și rambursare a crescut de la 273 de zile în perioada 2020-2023 la peste 450 de zile în perioada 2024-2025.
În același timp, numărul indicațiilor care așteaptă rambursarea ar fi crescut de la 47 în 2022 la peste 100 în 2026.
Pentru terapiile aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente în perioada 2021-2024, perioada medie până la compensare ar fi ajuns în România la 1.110 zile, comparativ cu 597 de zile la nivel european.
„În plus, chiar şi după decizia HTA, intervalul până la compensarea efectivă a crescut de la o medie de 253 de zile în 2020–2023 la 447 de zile în 2024–2025, potrivit analizei ARPIM”, arată asociațiile.
Ce cer concret asociațiile de pacienți
Organizațiile precizează că nu solicită ca toate medicamentele inovatoare să fie rambursate automat, indiferent de cost.
„Pentru pacienţi şi familiile lor, fiecare deces care putea fi evitat prin prevenţie, diagnostic la timp sau acces la îngrijire eficientă este o tragedie şi un eşec de sistem (…) Nu cerem ca orice medicament nou sau costisitor să fie rambursat necondiţionat. Cerem ca decizia să fie corectă, explicată şi bazată pe dovezi, iar legislatia existenta sa fie respectata. Cerem ca un pacient să nu fie trimis de la un tratament indisponibil la altul, doar pentru că acesta apare mai ieftin într-un tabel. Cerem ca medicamentele generice să fie sprijinite ca pilon al accesului, prin condiţii care le fac viabile şi disponibile, nu transformate într-un pretext pentru a ignora riscul discontinuităţilor. Şi cerem ca acolo unde nu există o alternativă terapeutică echivalentă, acest lucru să fie recunoscut onest”, se arată în scrisoarea deschisă.
Avertismentul final pentru Guvern
În opinia organizațiilor, o economie obținută prin reducerea costurilor cu medicamentele nu este una reală dacă pacienții rămân fără tratament și ajung ulterior să aibă nevoie de îngrijiri medicale suplimentare.
„Sustenabilitatea nu poate însemna ca un pacient să se întrebe, lună de lună, dacă îşi va găsi tratamentul sau dacă va fi nevoit să o ia de la capăt cu o altă opţiune”, susțin organizațiile.
În final, acestea transmit autorităților un mesaj direct:
„Un sistem de sănătate nu devine mai eficient atunci când economiseşte pe hârtie, dar lasă pacienţii fără tratamentul de care depind. Devine mai fragil şi mai puţin uman. Adevărata eficienţă este aceea care face ca tratamentul potrivit să fie disponibil la timp, în mod continuu, pentru fiecare pacient care are nevoie de el”, se arată în scrisoarea deschisă.

