Hossu, atac la noua lege a salarizării: „Mai proastă decât toate formele anterioare”

Date:

Noua formă a legii salarizării, prezentată liderilor partidelor la consultările de la Palatul Cotroceni, provoacă nemulțumiri în rândul sindicatelor. Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, spune că proiectul este mai slab decât variantele discutate anterior și reclamă atât reducerea valorii de referință la 4.000 de lei, cât și scăderea unor coeficienți de ierarhizare.

Liderul sindical avertizează că mecanismul prevăzut în proiect pentru stabilirea valorii de referință ar putea genera în viitor noi diminuări ale veniturilor bugetarilor.

Hossu: „Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare”

Bogdan Hossu a criticat joi seară, la Antena 3 CNN, noua variantă a proiectului. El susține că problema nu este doar reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, ci și faptul că pentru anumite categorii de angajați au fost reduși coeficienții de salarizare.

„Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare, în sensul în care nu numai că valoarea de referință scade, e problema că pentru multe familii ocupaționale și profesii coeficienții scad. Adică pe lângă scăderea valorii de referință și coeficienții scad”, a declarat Bogdan Hossu la Antena 3 CNN.

Diferența de 4 miliarde de lei, motivul invocat pentru reducerea valorii de referință

Liderul Cartel Alfa susține că diminuarea valorii de referință ar fi fost introdusă pentru acoperirea diferenței dintre resursele financiare acceptate de Comisia Europeană și suma necesară pentru anvelopa salarială.

„Scăderea valorii de referință este forma găsită ad hoc de inițiatori de a completa de la 8 miliarde la 12 miliarde. Scăderea d 2,5% acoperă suma de ani pe care nu aveau posibilitatea să o găsească. (…) Guvernul putea rezolva problema resursei financiare simplu: prin dezvoltarea economică. Dacă rezolva crizele cu care ne confruntăm, energie, gaz, combustibil, am fi avut banii pentru anvelopă”, a spus Hossu.

Critici privind mecanismul de calcul din următorii ani

O altă problemă identificată de sindicate este modul în care ar urma să evolueze valoarea de referință după intrarea în vigoare a legii.

Hossu susține că, deși coeficienții ar urma să fie protejați de modificări timp de cel puțin patru ani, valoarea de referință va rămâne variabilă și va putea fi influențată de evoluția unor indicatori economici.

„Al doilea aspect e instabilitatea valorii de referință, care conform articolelor din capitolul tranzitoriu arată că valoarea de referință poate scădea și mai mult. Să nu uităm că legea trebuie să reziste mininum 4 ani de zile, asupra ei neputându-se umbla la coeficienți. Iar parametrul, singurul care rămâne volatil, condiționat de anumite situații conjucturale ca productivitatea, inflația, gradul de colectare rămâne numai valoarea de referință.

Tocmai asupra valorii de referință mecanismele prevăzute în actualul proiect de lege arată o dependență și mai mare cu consecințe de scădere a tuturor salariilor din sectorul bugetar”, a declarat Hossu.

Exemplul Agenției de Salvare a Vieții Omenești pe Mare

Președintele Cartel Alfa afirmă că în noul proiect există și funcții pentru care coeficienții de ierarhizare sunt inferiori celor din actuala legislație.

„Ceea ce putem constata e că fața de actuala lege, o să constatăm că coeficienții care sunt azi în diferitele anexe nu corespund și sunt funcții importante asupra cărora coeficienții scad. De exemplu, Agenția Salvați Vieți Omenești pe Mare are o retrogradare substanțială a coeficienților de ierarhizare la care se adaugă valoarea de referință mai scăzută cu 100 de lei”, a spus el.

Potrivit sindicalistului, efectul cumulat al reducerii coeficientului și al valorii de referință poate avea un impact direct asupra salariilor unor categorii de bugetari.

Cum funcționează diferența salarială tranzitorie

Noua formă a proiectului păstrează mecanismul prin care angajații care ar ajunge la salarii mai mici decât cele din noiembrie 2026 pot beneficia de o diferență salarială tranzitorie.

Aceasta se acordă atunci când venitul calculat potrivit noii legi este inferior celui aflat în plată în noiembrie 2026.

Diferența nu este însă permanentă, ci se reduce pe măsură ce salariul rezultat prin aplicarea noii grile crește. Proiectul prevede și anumite excluderi pentru venituri provenite din fonduri europene și pentru drepturi cu caracter temporar sau variabil.

Partidele analizează proiectul înaintea unei noi întâlniri la Cotroceni

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR urmează să analizeze proiectul în perioada următoare. Pentru weekend sunt anunțate noi discuții tehnice, iar săptămâna viitoare este așteptată o nouă întâlnire cu președintele Nicușor Dan.

Obiectivul este obținerea unui consens politic asupra formei finale a legii, în condițiile în care reforma salarizării este legată de angajamentele asumate de România prin PNRR și de obligația de a menține cheltuielile publice sub control.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE