În Munții Metaliferi, în imediata vecinătate a municipiului Brad, se află un ținut marcat de o istorie bogată și de descoperiri geologice spectaculoase. Această regiune a găzduit unele dintre cele mai importante filoane de aur nativ din România, însă, la două decenii de la închiderea minelor, comunitățile locale continuă să se confrunte cu consecințele declinului industrial care le-a asigurat odinioară prosperitatea.
Infrastructura și dificultățile localnicilor
Dezvoltarea localităților de la poalele Munților Metaliferi a fost strâns legată de exploatarea zăcămintelor aurifere. În prezent, mulți locuitori se luptă pentru a-și asigura un trai decent, într-un peisaj marcat de probleme de infrastructură. Un exemplu grăitor este așa-numitul „Drum al Aurului”, care leagă Bradul de Crișcior, traversând văile unde au funcționat marile mine. Mircea, un fost miner din Ruda, descrie situația precară a acestui traseu:
„I se spune Drumul Aurului, datorită vechilor mine de aur, dar arată în ultimul hal. După ploi este dezastru, iar iarna când e zăpadă nu mai poți trece pe aici cu mașina”
. Acesta a fost nevoit, în repetate rânduri, să intervină personal pentru a desfunda porțiunile inundate ale drumului, contribuind totodată la întreținerea unor zone din proximitatea monumentului „12 Apostoli”, dedicat familiilor de mineri.
Pepite gigantice și istoria aurului nativ
Zona este renumită pentru aurul nativ, caracterizat printr-o puritate ridicată. Istoricul Ion Rusu Abrudeanu nota în 1937, în lucrarea „Aurul românesc. Istoria lui din vechime și până azi”, descoperiri remarcabile în mina de la Musariu-Ruda, unde s-a găsit o pepită de 67 de kilograme. Tot în acea perioadă, în filonul Antoniu de la Stănija, au fost extrași bulgări care însumau aproape 150 de kilograme, cantitatea totală de aur nativ din acel filon atingând 372 de kilograme. Un alt moment istoric a avut loc pe 6 decembrie 1947, când în zona filoanelor 20, 30 și Țipiş a fost extrasă o pepită de 53 de kilograme de aur masiv. Geologul Grigorie Verdeș, în volumul „Extaz și agonie în mineritul zărăndean” (2015), sublinia spectacolul vizual oferit de aceste descoperiri, unde aurul lua forme naturale surprinzătoare, asemănătoare cu flora sau fauna.
Bradul, două decenii de la încetarea producției
Orașul Brad a reprezentat un centru strategic al mineritului, câmpul minier Barza întinzându-se pe 80 de kilometri pătrați și producând, la jumătatea secolului XX, între 1,5 și 2,5 tone de aur anual. Peste 5.000 de oameni lucrau zilnic în cei peste 500 de kilometri de galerii subterane. Închiderea treptată a minelor, finalizată în 2006, a lăsat în urmă ruine industriale, halde de steril și o economie locală fragilă. Deși Muzeul Aurului din Brad păstrează eșantioane valoroase, numărul turiștilor rămâne scăzut. Deși activitatea minieră a încetat, geologii subliniază că filoanele nu au fost epuizate, multe dintre acestea fiind fie zidite, fie rămase neexploatate în cadrul unor zăcăminte valoroase de aur, argint și cupru.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
