Posibilitatea teoretică a călătoriilor în trecut, un subiect intens dezbătut în fizica modernă, ar putea fi contrazisă de un nou model matematic. Doi fizicieni de la Universitatea din New Hampshire, Moustafa Ismail și David Mattingly, au prezentat o abordare inedită prin care Universul ar putea, în mod fundamental, să blocheze formarea buclelor temporale. Cercetarea a fost publicată pe 6 noiembrie 2026 în revista științifică Physical Review D.
Contextul științific și ipoteza protecției cronologiei
În cadrul teoriei relativității generale a lui Albert Einstein, spațiul și timpul sunt interconectate într-o structură numită spațiu-timp, a cărei geometrie este modelată de gravitație. Ecuațiile lui Einstein permit, din punct de vedere matematic, existența unor „curbe temporale închise”, trasee care ar permite unui obiect să revină într-un punct anterior al propriei istorii. Această posibilitate generează paradoxuri logice celebre, precum „paradoxul bunicului”, unde cauzalitatea este încălcată.
În 1992, fizicianul Stephen Hawking a formulat „ipoteza protecției cronologiei”, sugerând că legile fizicii ar putea interzice formarea acestor bucle temporale prin efecte cuantice. Deși influentă, ipoteza nu a beneficiat până în prezent de o demonstrație definitivă. Lucrarea lui Ismail și Mattingly încearcă să avanseze acest domeniu, propunând includerea unui mecanism de protecție direct în structura matematică a gravitației.
Modelul MAGIC și gravitația metric-afină
Cercetătorii au utilizat un cadru teoretic cunoscut sub numele de „gravitație metric-afină”. Această abordare tratează metrica și conexiunea – elemente fundamentale ale geometriei spațiu-timpului – ca entități mai independente decât în teoria relativității generale standard. Prin această metodă, autorii au dezvoltat un model numit Metric-Affine Gravity with Dynamical Chronology Protection, cunoscut sub acronimul MAGIC.
„Ideea este că protecția cronologiei nu ar mai trebui să fie doar o consecință accidentală a unor ecuații, ci ar putea fi introdusă direct în teoria gravitației”, se arată în studiul publicat. Practic, modelul impune o orientare temporală clară, împiedicând matematic formarea traiectoriilor care se întorc în trecut.
Limitări și instabilități ale modelului
În ciuda promisiunilor teoretice, cercetarea subliniază obstacole majore care împiedică, în prezent, validarea modelului ca o descriere completă a Universului. Analiza indică apariția unui „mod scalar” de fluctuație gravitațională, care suferă de o instabilitate a gradientului. Această problemă face ca mici perturbații să crească rapid, împiedicând modelul să ofere o descriere stabilă a realității. De asemenea, protecția cronologiei a fost demonstrată doar în condiții locale, nefiind clar dacă aceasta poate fi extinsă la structura globală a Universului fără ipoteze suplimentare. Autorii concluzionează că modelul necesită rafinări substanțiale pentru a depăși aceste instabilități înainte de a putea fi considerat o teorie cosmologică viabilă.
Sursa: www.stiripesurse.ro

