Iarna anului 1976 a marcat un moment inedit în diplomația culturală a României comuniste. La invitația personală a regelui Hassan al II-lea al Marocului, formația folclorică din cadrul Ansamblului „Ciocârlia” al Ministerului de Interne a plecat într-un turneu de trei săptămâni în nordul Africii. Această deplasare, desfășurată între 29 decembrie 1976 și 15 ianuarie 1977, a fost mult mai mult decât o simplă serie de concerte; a fost o piesă importantă în strategia lui Nicolae Ceaușescu de a-și consolida imaginea de lider independent pe scena internațională.
Detaliile acestui periplu african, păstrate în dosarul D10782 (vol. 26) din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), dezvăluie culisele unei operațiuni de propagandă atent monitorizate de conducerea Ministerului de Interne de la acea vreme.
O punte culturală între București și Rabat
Relația dintre România și Maroc în anii ’70 era una strategică, fundamentată pe dorința lui Ceaușescu de a stabili punți cu lumea arabă, evitând astfel izolarea politică și subliniind autonomia față de Moscova. În acest context, regele Hassan al II-lea, un monarh cu conexiuni globale vaste, a devenit un partener cheie. Invitația pentru „Ciocârlia” a venit, conform unei telegrame a ambasadorului român Ovidiu Popescu, după ce fratele regelui, prințul Moulay Abdallah, fusese impresionat de frumusețea dansurilor și cântecelor românești.
Inițial planificat pentru o singură săptămână, succesul ansamblului a fost atât de mare încât turneul a fost prelungit la cererea expresă a monarhului marocan. Astfel, artiștii români au susținut nouă spectacole în șase orașe importante, printre care Casablanca, Marrakech, Fes și Tanger, culminând cu o reprezentație privată la reședința prințului Moulay Abdallah.
Aprecieri regale și „primăvara” de la curte
Reacțiile regelui Hassan al II-lea au fost mai mult decât protocolare. După ce a asistat la spectacolele de la palatul din Fes, monarhul a declarat entuziast: „Acest ansamblu, prin muzica și dansul românesc, a adus primăvara la curtea regală și în Maroc”. Mai mult, regele și-a manifestat dorința de a integra instrumente tradiționale românești, precum naiul și fluierul, în orchestra palatului, solicitând oficial trimiterea acestora din România.
Această apreciere a venit la pachet cu un gest generos din partea curții regale. Fiecare membru al ansamblului a primit o sumă considerabilă în dirhami – aproximativ 1.100 de dolari pentru artiști și 2.100 de dolari pentru conducătorul ansamblului, colonelul Constantin Zincă. Pentru artiștii obișnuiți cu diurne externe derizorii de 2 dolari pe zi, aceste sume au reprezentat o adevărată „lovitură financiară” și un privilegiu rar în epoca respectivă.
Dincolo de cortină: Artiștii și Securitatea
Ansamblul „Ciocârlia”, înființat în 1948, a reunit de-a lungul timpului voci emblematice ale folclorului românesc, precum Angela Moldovan, Irina Loghin sau Benone Sinulescu. În documentele CNSAS apar și tensiuni birocratice, cum a fost cazul țambalagiului Ion Miu, a cărui participare a fost pusă sub semnul întrebării de Direcția a IV-a (contrainformații militare) deoarece nu era angajat al Ministerului de Interne.
Pe lângă spectacole, turneul a oferit artiștilor și momente de relaxare, aceștia vizitând ruinele romane de la Volubilis și principalele atracții turistice ale Marocului. Raportul final, întocmit la întoarcerea în țară, a fost întâmpinat cu satisfacție de ministrul Teodor Coman, care a marcat documentul cu o notă scurtă: „Da. Foarte bine. Felicitări”.
Această experiență rămâne un capitol fascinant din istoria culturală a României, un moment în care, pentru câteva săptămâni, folclorul românesc a devenit ambasadorul unei diplomații de nivel înalt, reușind să cucerească curtea regală a Marocului și să aducă, așa cum spunea regele Hassan, „primăvara” în inima Africii de Nord.
Adaugă la Agregator.ro
