Scăderea cotației petrolului pe bursele internaționale
Cotația barilului de petrol Brent a înregistrat recent o scădere de 8,7%, ajungând la 94,62 dolari pe baril, după alegerile din Statele Unite ale Americii. Această ajustare a venit pe fondul declarațiilor lui Donald Trump privind lipsa unor planuri imediate de escaladare a tensiunilor cu Iranul, ceea ce a contribuit la calmarea piețelor internaționale. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că această evoluție nu se va traduce automat într-o ieftinire la stațiile de alimentare din România.
Impactul fiscalității asupra prețului final
O componentă majoritară din prețul plătit de șoferi la pompă este reprezentată de taxele stabilite prin decizie guvernamentală. Potrivit datelor, accizele și taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă aproximativ 52% din prețul final al motorinei și circa 57% în cazul benzinei. Alexandru Brușten, Project Engineer la Wood, a explicat pentru Libertatea că „TVA-ul se aplică la tot ce adunăm până acum, inclusiv la accize. Deci, «triple tax», cum ar veni”. Pe lângă aceste taxe, prețul include costuri cu certificatele verzi pentru biocombustibil și contribuții pentru stocurile minime de siguranță.
Logistica și decalajul comercial
Un alt motiv pentru care prețurile rămân ridicate ține de structura lanțului de aprovizionare. „Ieftinirea țițeiului pe bursă nu are cum să ajungă la pompă peste noapte, pentru că motivul se poate vedea în felul în care, practic, e calculat efectiv prețul”, a mai precizat Alexandru Brușten. Carburanții comercializați în prezent provin din stocuri achiziționate în baza unor contracte încheiate în perioade de vârf ale cotațiilor. Totodată, Raul Putilean, reprezentant al companiei Finax România, a declarat pentru Economica faptul că „o singură ședință de scădere nu este suficientă pentru a vorbi despre o reducere durabilă a costurilor”.
Contextul economic și cererea de pe piață
În timp ce materia primă reprezintă doar o parte din costul final, diferența este acoperită de cheltuielile de rafinare, transport și marjele de distribuție. Eugenia Gușilov, directorul organizației Romania Energy Center, a subliniat pentru Libertatea că statul ar putea interveni prin instrumente fiscale, precum reducerea temporară a TVA-ului sau a accizelor. În plus, cererea rigidă pentru motorină, utilizată intens în transporturi și agricultură, face ca acest combustibil să reacționeze mult mai lent la scăderile de preț comparativ cu benzina, menținând astfel tarifele la un nivel ridicat în ciuda fluctuațiilor de pe burse.
Sursa: www.libertatea.ro

