Fenomenul violenței în rândul tinerilor a luat o amploare îngrijorătoare în România, transformându-se într-o problemă majoră atât în instituțiile de învățământ, cât și în spațiul virtual. Această realitate scoate în evidență o dinamică socială extrem de periculoasă, în care atitudinea celor care asistă la evenimente devine un element decisiv. În loc să ia măsuri pentru a opri actele de cruzime, majoritatea privitorilor aleg să filmeze totul cu telefoanele mobile și să transforme agresiunile în adevărate spectacole publice, generând consecințe pe termen lung pentru toți cei implicați.
Copii agresați și umiliți Foto: imagine creata cu AI
Radiografia unui comportament violent: Cele trei perspective fundamentale
Specialiștii în psihologie aplicată analizează acest gen de fapte împărțindu-le în trei categorii distincte: autorul faptei, persoana care suferă abuzul și publicul. Subcomisarul de poliție penitenciară Ștefan Mnesciuc subliniază că actele de intimidare și bullying se petrec aproape întotdeauna în prezența altor minori. Această prezență transformă evenimentul într-un adevărat show al cruzimii, regizat de cele mai multe ori în mod inconștient de către cel care lovește pentru a obține o formă de validare socială.
Motivațiile ascunse ale minorilor agresivi
Atacatorii sunt, de regulă, tineri care nu reușesc să se facă remarcați prin mijloace obișnuite, cum ar fi rezultatele bune la învățătură sau statutul social acceptat de grup. În lipsa acestor aptitudini, ei apelează la intimidare fizică, verbală sau psihică pentru a ieși în evidență și pentru a câștiga respectul celor din jur. Mulți dintre ei reproduc modele disfuncționale învățate în familie, fiind la rândul lor victime ale neglijenței sau ale unor comportamente abuzive. Potrivit specialiștilor DGASPC, prin Felicia Mihai, expunerea timpurie la un mediu familial tensionat crește considerabil riscul ca minorul să dezvolte probleme emoționale sau să perpetueze abuzurile.
Bullying-ul este prezent în lumea școlară Foto: Pixabay
Impactul distructiv al martorilor pasivi și activi
Publicul prezent la un astfel de incident are un rol covârșitor în evoluția conflictului. De multe ori, cei care asistă se împart în mai multe categorii: unii alimentează escaladarea prin încurajări și râsete, alții rămân total pasivi de teamă să nu devină următoarele ținte, în timp ce un număr mic încearcă să găsească ajutor. Distribuirea imaginilor pe platformele sociale nu face decât să amplifice trauma suferită de persoana vătămată, expunând-o la o umilință publică de proporții mult mai mari decât cea de la fața locului.
- Escaladarea conflictului: Râsetele și filmarea cu telefonul mobil oferă agresorului validarea socială pe care o caută.
- Pasivitatea din frică: Teama de răzbunare sau teama de a fi exclus din colectiv îi determină pe mulți martori să nu intervină.
- Difuzarea responsabilității: Prezența mai multor persoane creează impresia falsă că altcineva va lua o măsură de oprire a abuzului.
- Efectul online: Publicarea înregistrărilor video pe rețelele de socializare extinde aria umilinței și adâncește rănile psihologice ale victimei.
Cei care filmează agresiunea îl validează pe agresor Foto: shutterstock
Transformarea victimei în agresor ca urmare a traumelor
Bullying-ul înseamnă multă umilință Foto: shutterstock
Persoanele care cad pradă hărțuirii trăiesc într-o stare permanentă de anxietate și frică, evitând adesea să ceară sprijin de rușine sau din lipsă de încredere în autorități. Cu toate acestea, specialiștii avertizează că o victimă care acumulează frustrări și suferințe profunde poate ceda la un moment dat și poate riposta violent. În astfel de situații, istoricul abuzurilor trebuie analizat cu atenție pentru a înțelege contextul complet, deși o reacție agresivă ulterioară nu justifică la rândul ei un nou comportament deviant.
În perioada următoare, autoritățile și instituțiile abilitate vor continua programele de conștientizare și prevenire a violenței în mediul școlar, punând accent pe responsabilizarea elevilor și pe dezvoltarea unor mecanisme sigure prin care martorii unui abuz să poată solicita intervenția cadrelor didactice sau a serviciilor de urgență fără a se expune pericolului.
Adaugă la Agregator.ro
