Prognoza privind inflația în România pentru sfârșitul anului a fost revizuită de la 6,1% la 7,4%, în principal pe fondul presiunilor din zona energiei, potrivit datelor prezentate de guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la data de 16 noiembrie 2026. În contextul în care cetățenii resimt din plin costul vieții, analiza economică subliniază diferențele dintre mediile statistice și realitatea din portofelele consumatorilor.
Efectul „cocoașei inflaționiste” și realitatea din magazine
La prezentarea Raportului asupra inflației din 16 noiembrie 2026, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a readus în dezbatere metafora „cocoașei inflaționiste”. Deși efectul unor scumpiri anterioare și al majorării TVA s-a estompat în calculul inflației anuale, prognoza a urcat la 7,4% din cauza presiunilor energetice.
Un coș de cumpărături care costa 100 de lei a ajuns să coste 120 de lei, iar în anul următor 126 de lei. Rata anuală a inflației a coborât de la 20% la 5%, însă coșul s-a scumpit cu 26% față de momentul inițial. Statisticianul înregistrează dezinflația, însă cetățenilor le scade puterea de cumpărare dacă veniturile nu au ținut pasul. Dezinflația nu înseamnă ieftinire, ci doar încetinirea ritmului de creștere a prețurilor.
Mai mult, între coșul de consum al unui student și cel al unui pensionar există diferențe majore determinate de ponderile cheltuielilor pentru chirie, medicamente sau încălzire. Așa cum arată analizele economice, media statistică este utilă pentru economiști, dar „nimeni nu locuiește în interiorul unei medii statistice”.
Politica monetară și limitele Băncii Naționale
Banca Națională poate modifica rata dobânzii de politică monetară, menținută la 6,5% în urma ședinței din 12 noiembrie, însă nu poate produce petrol, nu poate majora producția de energie și nu poate opri conflictele geopolitice. O dobândă mai ridicată poate tempera cererea și influența anticipațiile inflaționiste, dar generează costuri suplimentare pentru mediul de afaceri și pentru populație.
Conform datelor din octombrie 2026 furnizate de seria armonizată Eurostat, randamentul mediu al obligațiunilor statului român la zece ani a fost de 6,77%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, comparativ cu 6,32% în Polonia și 5,57% în Ungaria. Acest randament reflectă credibilitatea fiscală, riscul valutar și anticipațiile inflaționiste, fiind influențat și de politicile fiscal-bugetare prociclice practicate în trecut.
Investițiile și credibilitatea economică
În cadrul conferinței din 16 noiembrie s-a discutat și despre aportul insuficient al investițiilor străine directe și al fondurilor europene la compensarea slăbirii consumului. Întreprinzătorii și statul român se confruntă cu aceeași nevoie esențială: să demonstreze credibilitate în fața celor care le încredințează resurse financiare.
„Inflația erodează puterea de cumpărare a monedei. Promisiunile neonorate erodează puterea de cumpărare a încrederii. Și răbdarea contribuabilului este o resursă rară, pe care guvernanții nu ar trebui să o considere inepuizabilă.”
Lecția principală a politicilor economice rămâne legată de prudență și de constituirea unor rezerve solide în perioadele favorabile, respectând proverbatul românesc evocat de oficialii BNR: să-ți faci vara sanie și iarna trăsură.
Sursa: www.ziaruldeiasi.ro

