EXCLUSIV | Peste 600 de milioane de lei blocate în depozite bancare din 2017. Cum a ajuns SAPE, societatea de stat pentru energie, să trăiască doar din dobânzi și să abandoneze proiecte-cheie precum hidrogenul sau hidrocentrala de la Tranița

În inima sistemului energetic românesc, Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE) trece printr-o criză de identitate și de eficiență financiară profundă. Creată pentru a fi un actor major în transformarea verde a sectorului energetic național, compania de stat se confruntă cu o situație paradoxală: peste 600 de milioane de lei sunt blocate în depozite bancare din anul 2017, conform unei investigații jurnalistiche de excepție realizată de G4Media. Această situație scoate la lumină o serie de eşecuri strategice, erori de management grave și posibile nereguli care au impact direct asupra securității energetice a României și a fondurilor europene.

În urmă cu zece ani, SAPE era văzută ca un instrument esențial pentru a canaliza resursele statului și ale partenerilor privați în proiecte de importanță strategică pentru viitorul energetic al țării. Însă, în loc să devină un motor al investițiilor, societatea a ajuns să-și gestioneze capitalul blocat în conturi bancare, renunțând la oportunități cruciale și cumpărând active cu valoare redusă sau zero, precum parcuri eoliene care nu funcționează sau sunt extrem de dificil de administrat.

Contextul strategic: Blocajul de 600 de milioane de lei și dependența de dobânzi

Conform datelor publicate de G4Media, volumul immobilizat în depozite bancare reprezintă o sumă colosală, care ar fi trebuit să fie injectată în economia reală și în infrastructura energetică a României. Faptul că acești bani sunt blocați în conturi bancare din 2017 indică o paralizare a procesului decizional și o incapacitate a derula proiectele de investiții planificate. În lipsa unei mișcări strategice asupra capitalului, SAPE a fost forțată să se bazeze exclusiv pe dobânzile generate de aceste depozite pentru a-și acoperi cheltuielile de funcționare și pentru a evita intrarea în pierderi anuale masive. Acest model de afaceri, bazat pe pasivitatea financiară, este un exemplu clar de resurse publice nevalorificate, cu un cost direct pentru bugetul statului și, pe termen lung, pentru cetățeni.

Eșecul proiectelor-cheie: De la hidrogenul finanțat prin PNRR la hidrocentrala de la Tranița

Una dintre cele mai mari critici aduse managementului SAPE este abandonarea unor proiecte energetice de importanță strategică. Printre acestea se numără investiția în producția de energie din hidrogen, un domeniu crucial pentru tranziția energetică și decarbonizare, finanțat prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Renunțarea la un astfel de proiect nu doar că pierde fonduri europene importante, ci și compromite poziția României pe harta tehnologiilor verzi viitoare.

De asemenea, SAPE a renunțat la dezvoltarea hidrocentralei cu stocare de la Tranița, un proiect complex care ar fi avut un rol cheie în stabilizarea rețelei electrice naționale și în stocarea energiei regenerabile. Abandonarea unor astfel de infrastructuri critice arăta o lipsă de viziune pe termen lung și o incapacitate de a gestiona proiectele mari, complexe care cer un angajament financiar și tehnic consistent.

Parcuri eoliene nefuncționale: Cumpărări care nu au adus valoare

Investigația G4Media evidențiază și faptul că SAPE a cumpărat parcuri eoliene care nu funcționează sau sunt dificil de administrat. Aceste achiziții, făcute probabil cu speranța de a accelera tranziția la energia curată, s-au dovedit fiind un eșec financiar și operațional. În loc să producă energie regenerabilă și să aducă venituri societății, aceste parcuri au devenit un povară administrativă și un simbol al gestionării deficitare a banilor publici. Acest tip de investiții eșuate subliniează nevoia unei auditări riguroase a modului în care fondurile publice sunt alocate în sectorul energetic.

Raportul de control al premierului, neregulile și sesizarea penală

Problemele interne ale SAPE nu au trecut neobservate de instituțiile de control. Potrivit unei investigații G4Media, deficiențele companiei sunt descrise în detaliu într-un raport al Corpului de Control al premierului, realizat în anul 2026. Acest document de audit oficial ridică semne de întrebare serioase privind legalitatea, regularitatea și eficiența gestiunii societății de stat.

În urma identificării unor nereguli majore la nivelul SAPE, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a luat măsuri fermă. Acesta a declarat pentru publicația G4Media că a sesizat organele de cercetare penală în urma constatărilor făcută. Această mișcare institutională este un semnal alarmist privind posibile abuzuri de serviciu, gestionă necorespunzătoare a resurselor publice sau chiar conflicte de interese în cadrul companiei. Sesizarea penală deschide un capitol nou în povestea SAPE, aducând aspectul răspunderii penale și administrative pe planul de discuție.

Concluzia investigației G4Media și a raportului de control arată un decalaj profund între misiunea strategică atribuită SAPE – de a fi un actor proactiv în tranziția energetică – și realitatea unei societăți paralizate de blocaje financiare, eșecuri operaționale și posibile nereguli. Supraviețuirea SAPE doar prin dobânzile bancare este un indicator al unui management deficiențiar, în care resursele publice nu sunt utilizate pentru dezvoltare, ci pentru a menține un status quo financiar instabil.

Impactul asupra cetățenilor și perspectivele de viitor

Impactul acestei situații asupra cetățenilor români este direct și sever. Eșecul proiectelor strategice, pierderea fondurilor PNRR și ineficiența gestionării banilor de stat se traduc, pe termen lung, în prețuri mai ridicate pentru energia, într-o dependență mai mare față de importuri de energie și în lipsa unor locuri de verzi și moderne în sectorul energetic. Tranziția energetică nu poate reuși dacă actorii de stat sunt paralizați de birocrație, lipsiți de transparență și vulnerabili la nereguli.

Viitorul SAPE depinde de o reformă profundă a guvernanței corporative, de o auditare completă a tuturor acțiunilor din ultimii zece ani și de o reorientare clară a misiunii sale. Fără o intervenție fermă a statului, o restructurare severă și o transparentare totală a proceselor, SAPE riscă să devină un purtător de costuri uriașe pentru bugetul național, fără a aduce vreo valoare reală pentru societate. Cazul SAPE ar trebui să fie privit ca un avertisment pentru toate societățile de stat din României cu privire la importanța transparenței, eficienței și a gestionării profesionale a resurselor publice.

Concluzii cheie privind situația SAPE

• Blocajul financiar: Peste 600 de milioane de lei sunt blocate în depozite bancare din 2017, forțând SAPE să trăiască doar din dobânzi, ceea ce indică o ineficiență structurală majoră.
• Proiecte abandonate: Compania de stat a renunțat la proiecte-cheie pentru viitorul energetic, precum producția de hidrogen finanțată prin PNRR și hidrocentrala cu stocare de la Tranița.
• Investiții eșuate: Achiziția de parcuri eoliene nefuncționale sau dificil de administrat a generat pierderi și nu a adus valoare strategică rețelei naționale.
• Control și nereguli: Un raport al Corpului de Control al premierului din 2026 a identificat nereguli grave, determinând fostul ministru Sebastian Burduja să sesizeze organele de cercetare penală.
• Răspundere și reformă: Cazul SAPE sublinieă nevoia unei guvernanțe mai bune a societăților de stat, a unei transparențe mai mari și a unei responsabilități penale și administrative clare în gestionarea fondurilor publice.

Adaugă la Agregator.ro