BNR: România este pregătită din mai multe puncte de vedere pentru aderarea la zona euro, afirmă Cristian Popa
Cerințele fiscale majore rămân un obstacol esențial pentru aderare
România trebuie să îndeplinească un criteriul de deficit bugetar de maximum 3% prevăzut de Tratatul de la Maastricht înainte ca aderarea la zona euro să devină o opțiune realistă. Acesta este mesajul transmis de Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), care a subliniat că reducerile recente ale deficitului – de la 9% la 6% – reprezintă un pas important, însă nu suficient pentru a îndeplini standardele europene.
Popa a reamintit angajamentul asumat de București de a reduce deficitul sub pragul de 3% în perioada 2029-2030. „În primul rând, avansul pe drumul aderării la euro este strict condiționat de avansul pe frontul consolidării fiscale”, a afirmat el. „Chiar și cu 6% deficit, este un progres față de 9%, însă criteriile de la Maastricht ne cer maxim 3% și sunt mult mai multe condiții decât deficitul maxim de 3%”. Oficialul BNR a precizat că, de după îndeplinirea acestei ținte fiscale, s-ar putea începe discuții serioase cu autoritățile europene privind trecerea la moneda unică.
Declarația lui Popa reflectă evaluarea curentă a instituției, conform căreia politica de austeritate bugetară rămâne prioritară pentru îndeplinirea criteriilor europene. „Nu este ușor să reducem deficitul, ne este foarte clar. Nu este ușor să reducem datoria publică, nu este ușor să aducem inflația unde trebuie, însă e nevoie de acest efort care nu stă doar la Banca Centrală”, a adăugat el.
Gata din punct de vedere tehnic? Eforturile BNR până în prezent
BNR se declară pregătită din punct de vedere tehnic în mai multe domenii esențiale pentru trecerea la euro. Cristian Popa a confirmat că instituția deținătoare a rezervei valute produce deja bancnote euro și deține sisteme de plată interoperabile care îndeplinesc specificațiile zonei euro.
„Banca Centrală face mai degrabă acele eforturi tehnice și suntem pregătiți din multe aspecte, din multe puncte de vedere. Sisteme de plăți, putem tipări bancnote euro, în curând vom putea bate monede euro, însă e nevoie de un efort mult mai mare”, a menționat el. Pregătirea tehnică include și migratarea la sistemul TARGET2‑Serial, un coridor de sisteme de plată de mare valoare utilizat de majoritatea bănilor centrale din zona euro.
Deși BNR poate produce bancnote euro, trecerea efectivă la moneda unică nu este un proces exclusiv al băncii centrale. Popa a subliniat necesitatea unui efort coordonat la toate nivelurile guvernului, în special în domeniul politicii fiscale, al reformelor structurale și al comunicării publice. „Este nevoie de eforturi pe toate palierele, este nevoie ca toți decidenții din această țară să facă acele sacrificii”, a afirmat el.
Avantaje și dezavantaje din perspectiva economiștilor
Cristian Popa a oferit o perspectivă echilibrată, recunoscând că adoptarea euro aduce atât beneficii, cât și riscuri. „E nevoie să înțelegem, spun eu în nume privat, în nume personal, ca și economist, că nu toate lucrurile sunt roz în zona euro”, a afirmat el. „Sunt mai degrabă lucrurile pozitive, e mai degrabă bine pentru România, însă trebuie să înțelegem că sunt plusuri și minusuri și să mergem pe această direcție.”
Popa a afirmat că este un susținător al aderării, însă subliniază că autoritățile trebuie să evalueze fiecare implicație. Printre punctele forte menționate se numără disciplinele macroeconomice îmbunătățite, costurile de tranzacționare mai mici și o integritate financiară mai mare. Printre riscurile potențiale se numără pierderea independenței politicii monetare și imposibilitatea de a devalua moneda pentru a face față șocurilor externe.
„Trecerea, aderarea la zona euro este un fenomen economic, dar este și un fenomen politic. Este nevoie de eforturi pe toate palierele, este nevoie ca toți decidenții din această țară să facă acele sacrificii. Nu e ușor să reducem deficitul, ne este foarte clar.” – Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR
Implicații mai amplasate pentru economie și cetățeni
Dacă România își îndeplinește ținta fiscală și primește undă verde de la Uniunea Europeană, trecerea la euro ar putea aduce economiei o creștere a încrederii investitorilor, costuri mai mici ale finanțării și o integrare mai mare în lanțurile value comerciale paneuropene. Consumatorii ar putea beneficia de prețuri mai stabile pentru bunurile importate și de costuri mai mici ale împrumuturilor, în timp ce întreprinderile ar putea evita riscul de schimb valutar.
În același timp, anularea monedei naționale ar elimina un simbol important al suverenității naționale și ar limita capacitatea Băncii Naționale a României de a-și utiliza politica de rate de dobândă ca instrument pentru stabilizarea inflației. Deoarece România nu ar mai putea implementa politici monetare independente, ajustările suplimentare ale ratei de referință ar trebui să fie gestionate prin mecanisme fiscale și structurale, un fapt subliniat de declarația lui Popa conform căreia „efortul nu stă doar la Banca Centrală”.
De asemenea, un trecut recent caracterizat de un procentaj ridicat de inflație – cu cifre care au depășit cu mult ținta de 2,5% a BNR – generează îngrijorări cu privire la capacitatea României de a îndeplini regula de stabilitate a prețurilor a zonei euro. Orice viitoare adoptare a monedei euro va depinde de revenirea la o inflație durabilă și de consolidarea cadrului bugetar.
- BNR este pregătită din punct de vedere tehnic pentru euro – poate tipări bancnote și se așteaptă să producă monede în curând.
- Consolidarea fiscală rămâne condiția prealabilă esențială; România trebuie să reducă deficitul sub pragul de 3% până în 2029-2030.
- Procesul de aderare este atât economic, cât și politic, necesitând eforturi la nivel guvernamental și disciplină din partea tuturor factorilor de decizie.
- Cristian Popa recunoaște atât avantajele disciplinei macroeconomice, cât și riscurile pierderii suveranității monetare.
- O tranziție reușită va depinde de inflație sub control, de obligațiile privind datoria publică reduse și de un angajament politic comun pentru reforme structurale.
Adaugă la Agregator.ro
