Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat marți seară, la emisiunea Digi24, că respinge acuzațiile formulate de Alice Weidel, lidera partidului german AfD, la adresa românilor din Germania. În cadrul aceleiași intervenții, oficialul român a răspuns și criticilor liderului AUR, George Simion, referitoare la contingentul de muncitori din afara Uniunii Europene aduși pe piața muncii din România.
Dezbaterea privind migrația forței de muncă rămâne un subiect sensibil pe agenda politică europeană, într-un context marcat de transformări economice și de intensificarea discursurilor politice radiale.
Reacția la acuzațiile liderei AfD privind românii din Germania
Florin Manole a respins generalizările făcute de lidera AfD, Alice Weidel, care a susținut că imigranții români ar profita fraudulos de sistemul de asigurări sociale german. Ministrul a arătat că sute de mii de cetățeni români lucrează legal și plătesc taxe în Germania, subliniind că existența unor fraude izolate nu justifică blamarea întregii comunități.
„Am știință că sute de mii de români în Germania lucrează legal, plătesc taxe și au o viață normală acolo. Cum mi-ar fi plăcut ca ei să fie aici! […] Ele trebuie și sunt sancționate, dar asta nu înseamnă că își poate permite orice politician, de orice naționalitate, cetățenie, din orice țară, să îi trateze cu prezumția de vinovăție pe toți cei dintr-o categorie”, a declarat Florin Manole la Digi24.
Ministrul a adăugat că frustrarea socială, inflația și sărăcia reprezintă factori exploatați de discursul de extremă dreapta.
Clarificări privind muncitorii non-UE și răspunsul pentru George Simion
În ceea ce privește piața muncii din România, Florin Manole a comentat declarațiile liderului AUR, George Simion, care a caracterizat recrutarea muncitorilor străini drept „lene socială deghizată în pragmatism economic”. Ministrul a explicat că prezența lucrătorilor non-UE este determinată de cererea angajatorilor din diverse domenii economice.
Totodată, Manole a arătat că a susținut anterior o cotă mai redusă a contingentului de muncitori străini pentru protejarea locurilor de muncă locale, având în vedere estimările privind creșterea șomajului. Potrivit datelor furnizate de ministru, pentru anul 2026 s-a stabilit un contingent de 90.000 de lucrători străini din afara UE, scăzut de la 100.000 în anul precedent, deși propunerea sa inițială a fost de 75.000.
Oficialul a menționat că eventualele abuzuri sau rețele de trafic de persoane asociate migrației forței de muncă trebuie combătute prin aplicarea legii penale, nu prin mesaje extremiste.
Contribuțiile la sistemul de pensii și schimbările de pe piața muncii
Ministrul Muncii a adus în discuție și impactul financiar al muncitorilor străini asupra bugetului public, arătând că aceștia achită taxe și contribuții sociale. Mulți dintre acești angajați nu vor acumula stagiul minim de cotizare de 15 ani necesar pentru obținerea unei pensii în România, oferind în acest sens exemplul propriei mame, care a lucrat 12 ani în Spania înainte de a reveni în țară.
Florin Manole a recunoscut totodată că programele de ocupare a forței de muncă la nivel european necesită actualizare pentru a face față efectelor inteligenței artificiale și schimbărilor economice, temă ce urmează să fie analizată la reuniunea miniștrilor Muncii din luna decembrie.
Critici la adresa alianțelor politice externe
În încheiere, ministrul Muncii a criticat legăturile politice dintre AUR și partidele radicale din vestul Europei, arătând că discursul împotriva muncitorilor străini din România reproduce retorica folosită în alte state împotriva diasporei românești.
Sursa: www.stiripesurse.ro

