Statistici privind accesul la servicii medicale
Datele furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) confirmă un fenomen documentat la nivel global: bărbații accesează serviciile medicale mai rar decât femeile. Conform raportului OCDE „Gender Equality in a Changing World”, situația din anul 2019 în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a evidențiat diferențe clare în comportamentul de adresabilitate către medici.
Conform statisticilor, bărbații au fost cu 8 puncte procentuale mai puțin predispuși să consulte un medic de familie și cu 13 puncte procentuale mai puțin dispuși să apeleze la un specialist. De asemenea, s-au înregistrat diferențe de 6 puncte procentuale în cazul stomatologilor, 5 puncte la fizioterapeuți și 3 puncte pentru serviciile de sănătate mintală. Această tendință se reflectă și în prevenție, bărbații fiind mai puțin inclinați să își verifice tensiunea arterială, glicemia sau nivelul colesterolului.
Factori psihologici și culturali
Cercetările, inclusiv un studiu publicat în Psychology of Men & Masculinities care a analizat 41 de lucrări științifice, indică faptul că amânarea vizitei la medic nu este cauzată doar de lipsa timpului. Barierele identificate includ anxietatea, rușinea și dificultatea de a comunica despre propriile probleme de sănătate.
Printre motivele principale se numără:
- Teama de diagnostic: Evitarea confruntării cu o posibilă boală gravă determină mulți bărbați să ignore simptomele, sperând că acestea vor trece de la sine.
- Norme sociale: Modelele culturale care promovează forța și autosuficiența pot face ca solicitarea ajutorului medical să fie percepută eronat ca un semn de slăbiciune.
- Minimalizarea simptomelor: Tendința de a atribui stările de rău oboselii sau stresului, amânând investigațiile până când afecțiunea devine evidentă.
- Jena: Disconfortul de a aborda subiecte legate de sănătatea sexuală sau probleme urologice reprezintă o piedică suplimentară.
Impactul asupra sănătății
Un studiu din 2013, publicat în BMJ Open, care a analizat peste 3,7 milioane de pacienți din Marea Britanie, a arătat că rata consultațiilor la bărbați era, în medie, cu 32% mai mică decât la femei, diferența fiind pronunțată între 16 și 60 de ani. Totuși, cercetătorii au observat că, în cazul afecțiunilor cardiovasculare similare, decalajul se reduce semnificativ, sugerând că nevoile medicale reale influențează frecvența vizitelor.
Consecința amânării este pierderea oportunităților de diagnosticare timpurie. Organizația Mondială a Sănătății subliniază, în raportul „Mental health, men and culture” din 2020, că normele de masculinitate pot împiedica accesul la îngrijire. Specialiștii recomandă, pentru schimbarea acestui comportament, abordarea controalelor preventive ca pe o formă de responsabilitate față de propria sănătate, nu ca pe o vulnerabilitate.
Sursa: www.stiripesurse.ro

