Negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 au întâmpinat un obstacol major, după ce cancelarul german Friedrich Merz a anunțat că nu poate accepta propunerea de compromis prezentată de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Această dispută este esențială deoarece definirea cadrului financiar multianual va stabili prioritățile de investiții și capacitatea de sprijin a blocului comunitar pentru următorii ani, inclusiv în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina.
Obiecțiile Germaniei privind cheltuielile europene
Planul propus de Antonio Costa, prezentat sâmbătă la Bruxelles, vizează un buget total de aproximativ 1.780 de miliarde de euro în prețuri curente. Deși acest proiect propune o reducere de circa 204 miliarde de euro față de varianta inițială a Comisiei Europene, cancelarul german Friedrich Merz consideră că volumul cheltuielilor rămâne nejustificat de ridicat. „Propunerea aflată acum pe masă este un prim pas, dar volumul este încă prea mare”, a declarat cancelarul la Berlin.
Poziția Germaniei este susținută și de alte state contributoare nete, precum Olanda, Austria, Danemarca, Suedia și Finlanda. Argumentul principal al Berlinului este că statele membre trebuie să se concentreze pe consolidarea propriilor bugete naționale, iar o creștere de peste 40% a bugetului european, raportată la cadrul financiar actual, nu poate fi justificată în contextul economic actual.
Noi surse de venituri și divergențe între state
Pentru a facilita un acord, propunerea lui Costa include introducerea unor noi surse de venituri menite să diminueze povara asupra contribuțiilor naționale. Printre acestea se numără:
- O contribuție digitală de 3% pentru marile companii, estimată să genereze peste cinci miliarde de euro anual.
- O taxă asupra activelor cripto, vizând tranzacțiile și furnizorii de servicii din domeniu.
- Venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii și mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM).
- Taxe pe tutun, deșeuri electronice și alocarea frecvențelor de telefonie mobilă.
În total, aceste resurse ar urma să genereze puțin peste 60 de miliarde de euro anual. Totuși, propunerea a fost primită cu reticență și din partea Franței. Guvernul de la Paris a descris compromisul drept „foarte dezamăgitor”, avertizând că acesta nu oferă garanții suficiente pentru susținerea politicii agricole comune și a veniturilor fermierilor.
Impactul asupra coeziunii și sprijinului pentru Ucraina
Divergențele bugetare pun în balanță interese diferite între statele care solicită austeritate și cele care depind de fondurile de coeziune. Conform sursei, planul lui Costa ar reduce semnificativ fondurile destinate coeziunii, ceea ce ar afecta în mod direct statele cu un produs intern brut (PIB) sub 90% din media Uniunii Europene, inclusiv numeroase țări din sudul și estul Europei.
Un punct critic al negocierilor rămâne finanțarea viitorului sprijin pentru Ucraina. Cancelarul Friedrich Merz a avertizat că Germania va bloca orice acord dacă ajutorul destinat Kievului nu va fi susținut de toate cele 27 de state membre. Acesta a subliniat necesitatea unui sprijin multianual „solid și sustenabil”, cu participarea întregii Uniuni. Având în vedere aceste poziții divergente, un acord final este puțin probabil înainte de summitul liderilor europeni programat pentru luna decembrie.
Sursa: www.bursa.ro

