Bătrânețea în România este marcată de un cumul de dificultăți, de la sărăcie și probleme de sănătate, până la o acută lipsă de sprijin. Potrivit primului Barometru al Îmbătrânirii Active și al Nevoilor de Îngrijire pentru Vârstnici, prezentat luni, 9 noiembrie, la București, peste jumătate dintre românii trecuți de 60 de ani necesită ajutor frecvent pentru activitățile zilnice, în timp ce 13% dintre aceștia nu au nicio persoană pe care să se poată baza în momentele de dificultate.
Când ajutorul nu are de unde să vină
Datele colectate de CURS la solicitarea Centrelor ECHO arată că, din cei aproximativ 4,7 milioane de români cu vârsta de peste 60 de ani, 53% depind de o altă persoană pentru sarcinile cotidiene. Raportat la nivelul populației, 13% dintre aceștia reprezintă aproximativ 600.000 de persoane care nu au pe cine să cheme în ajutor. Sprijinul vine, în prezent, preponderent din partea familiei: soțul sau partenerul (28%), copiii (14%), vecinii și prietenii (11%) sau alte rude (9%). Doar 5% dintre vârstnici accesează servicii medicale sau sociale, iar 7% plătesc un îngrijitor.
Nevoile sunt diverse: 32% dintre respondenți nu își pot administra singuri medicamentele, 31% necesită ajutor pentru igiena personală, iar 29% pentru pregătirea hranei.
Singurătatea și nesiguranța la domiciliu
Studiul evidențiază un contrast între coabitarea fizică și starea psihică a vârstnicilor. Deși 48% locuiesc alături de partener, 37% dintre seniori declară că se simt adesea singuri. Siguranța în propria locuință este un alt punct critic: aproape 30% dintre participanți nu se simt în siguranță acasă, temându-se de căderi, accidente casnice sau episoade de confuzie. Pentru un sfert dintre aceștia, lipsa resurselor financiare reprezintă principala preocupare.
Sănătatea, amânată din lipsa banilor
Starea de sănătate este descrisă ca fiind proastă sau foarte proastă de 47% dintre respondenți. Cu toate acestea, prevenția este neglijată din cauza costurilor ridicate, 48% dintre vârstnici afirmând că prețul îi împiedică să meargă la controale medicale. Doar 13% dintre aceștia efectuează consultații preventive anual, în timp ce 10% nu fac niciodată astfel de verificări.
Percepția asupra centrelor de îngrijire
Serviciile rezidențiale rămân puțin cunoscute, 61% dintre vârstnici declarând că nu au informații despre acestea. Mai mult, 47% asociază căminele de bătrâni cu locuri triste și izolate. Totuși, majoritatea respondenților (60%) consideră că statul ar trebui să se implice în finanțarea serviciilor de îngrijire, subliniind că responsabilitatea nu ar trebui să cadă exclusiv pe umerii familiilor.
Notă: Cercetarea a fost realizată de CURS în iulie 2026, pe un eșantion de 1.500 de persoane cu vârsta de peste 60 de ani, cu o marjă de eroare de ±2,5%.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
