Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost prezentat joi liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni. Documentul, intrat în posesia STIRIPESURSE.RO, schimbă radical sistemul de calcul al veniturilor bugetarilor și introduce o nouă grilă de salarizare, cu 12 grade și coeficienți cuprinși între 1 și 8.
Pentru decembrie 2026 și anul 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.000 de lei. Suma este mai mică decât cea prevăzută în proiectul fostului ministru al Muncii, Florin Manole, de 4.325 de lei, în timp ce varianta legii din luna iulie prevedea 4.100 de lei.
Grilă cu 12 grade salariale și coeficienți între 1 și 8
Noua lege ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și să intre în vigoare, cu anumite excepții, de la 1 decembrie 2026.
Sistemul propus stabilește 12 grade salariale, iar funcțiile sunt ierarhizate în funcție de valoarea muncii, complexitate, responsabilitate, experiență, autonomie, coordonare și condițiile de muncă.
Coeficienții de salarizare vor fi cuprinși între 1 și 8, astfel încât raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar să fie de 1 la 8.
Salariul de bază va fi calculat prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Pentru decembrie 2026 și întreg anul 2027, aceasta va fi de 4.000 de lei.
Începând din 2028, majorarea valorii de referință va fi corelată cu obiectivul de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca procent din PIB.
Diferență salarială pentru angajații care ar pierde bani
Proiectul introduce și o „diferență salarială tranzitorie” pentru angajații care, prin aplicarea noii grile, ar ajunge la un venit mai mic decât cel încasat în noiembrie 2026.
Angajatul va primi diferența dintre venitul anterior și cel rezultat prin aplicarea noii legi atât timp cât ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
Diferența se va diminua pe măsură ce salariul stabilit potrivit noii grile va crește și va dispărea atunci când acesta va ajunge la nivelul venitului din noiembrie 2026.
Sporurile și premiile, plafonate
O altă prevedere importantă vizează sporurile, indemnizațiile, primele și premiile. Acestea nu vor putea depăși 20% din suma salariilor de bază, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare, cu excepțiile prevăzute de lege.
Proiectul păstrează mai multe tipuri de sporuri, printre care sporul de noapte de 25%, sporul de 15% pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat și sporurile pentru condiții de muncă.
Totodată, sunt introduse premii de performanță care pot fi acordate trimestrial, semestrial sau anual angajaților cu rezultate deosebite.
Valoarea totală a premiilor nu poate depăși 4% din fondul salarial relevant al ordonatorului principal de credite. Premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate și cel mult 30% dintre posturile de conducere și cele corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici.
Pentru personalul care lucrează la proiecte finanțate din fonduri europene sau externe este prevăzut un spor de până la 40%, proporțional cu timpul alocat proiectului și cu progresul tehnic sau financiar.
Radu Burnete: „Acum este la partide”
Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat după consultările de la Cotroceni că liderii partidelor au primit proiectul și urmează să îl analizeze.
„Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (…) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete.
El a precizat că documentul nu este, în acest moment, asumat de niciuna dintre formațiunile politice.
„Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat Radu Burnete.
În cazul în care nu se va ajunge la un consens, niciun partid nu își va asuma separat actuala variantă a proiectului.
Pîslaru: „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a explicat că proiectul a fost discutat cu Comisia Europeană, inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea fiscal-bugetară și îndeplinirea jalonului din PNRR.
„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat el.
Pîslaru a susținut că noua lege trebuie să urmărească o salarizare echitabilă și să limiteze posibilitatea apariției unor deviații majore.
„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a mai afirmat Pîslaru.
Consultările politice continuă înaintea termenului PNRR
Nicușor Dan s-a întâlnit joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR pentru discuții privind implementarea proiectelor asumate prin PNRR.
La reuniune au participat Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor, precum și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Noua lege a salarizării este unul dintre angajamentele asumate de România prin PNRR, iar termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor este 31 august 2026.
Discuțiile vor continua în weekend, iar săptămâna viitoare liderii partidelor ar urma să revină la Cotroceni pentru a stabili dacă există consens politic asupra proiectului.
Adaugă la Agregator.ro