Dobândirea cunoștințelor despre gestionarea banilor nu se traduce automat în creșterea economiilor. Potrivit unui studiu prezentat de BCR și citat de Adevărul Financiar, 28,5% dintre românii care au absolvit cursuri de educație financiară au în continuare dificultăți în aplicarea informațiilor dobândite. Cu toate acestea, datele indică și schimbări de comportament: 77,6% dintre participanți spun că au devenit mai atenți la cheltuieli, iar 39,4% declară că au început să investească. Dificultățile apar atunci când regulile învățate trebuie puse în practică într-un buget de familie dominat de cheltuielile zilnice.
Ponderea ridicată a cheltuielilor în bugetul gospodăriilor
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) citate în articol, o gospodărie avea în trimestrul al patrulea din 2025 venituri medii lunare de 9.454 de lei și cheltuieli totale de 8.075 de lei. Cheltuielile absorbeau 85,4% din venituri și includeau taxele și contribuțiile.
Din cheltuielile de consum, 32,2% reveneau alimentelor și băuturilor nealcoolice, iar 15,7% locuinței, apei, energiei electrice, gazelor și altor combustibili. Cele două categorii reprezentau împreună aproape jumătate din totalul consumului. Aceste cifre reflectă medii la nivelul gospodăriilor și nu descriu bugetul fiecărei familii în parte.
Veniturile mici și presiunea scumpirilor amână economisirea
Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, a explicat pentru „Adevărul Financiar” că amânarea deciziei de a economisi depinde atât de nivelul veniturilor, cât și de alegerile de consum și de nevoile imediate. Consultantul arată că oamenii tind să subestimeze beneficiile acumulate în timp, deoarece viitorul îndepărtat este mai greu de evaluat.
Scumpirile din energie și servicii apăsăm mai ales asupra persoanelor cu venituri reduse. La aceste presiuni se adaugă teama de a pierde bani, incertitudinea economică și lipsa încrederii în propriile decizii, probleme semnalate și în cercetarea prezentată de BCR. Totodată, datele XTB indică un interes în creștere al tinerilor pentru investiții, în special pentru instrumente diversificate de tip ETF.
Distribuția inegală a depozitelor bancare
Datele Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) prezentate de Adevărul Financiar arată că depozitele eligibile ale persoanelor fizice însumau 352,5 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie 2026, înregistrând o creștere de 0,4% față de finalul lunii iunie 2026. Totuși, creșterea totalului nu reflectă capacitatea individuală de economisire.
Cazacu citează un raport al BNR din iunie 2026, conform căruia deponenții cu economii peste pragul garantat de 100.000 de euro reprezentau doar 0,6% din totalul deponenților, dar dețineau 29% din totalul depozitelor. La sfârșitul lunii septembrie 2026, depozitele acoperite ajungeau la 296 de miliarde de lei, adică 84% din cele eligibile, încadrându-se în plafonul de garantare de 100.000 de euro per deponent la fiecare bancă.
Riscurile investițiilor comparativ cu depozitele bancare
Pentru persoanele cu venituri mici sau medii, economisirea poate începe cu sume reduse, dacă bugetul permite acest lucru. Atunci când cheltuielile necesare consumă însă toate veniturile, posibilitatea de a constitui o rezervă rămâne limitată.
Consultantul XTB menționează că investițiile diversificate pe mai multe piețe pot fi abordate cu sume mici pe un orizont de peste 5-10 ani, dar atenționează că fluctuațiile pieței pot genera riscuri pe termen mediu. Investițiile bursiere nu beneficiază de aceeași protecție ca depozitele bancare garantate, valoarea lor poate scădea, iar recuperarea pierderilor nu este sigură. Astfel, urmărirea cheltuielilor și constituirea unei rezerve pentru situații neprevăzute reprezintă primii pași recomandați, în timp ce investițiile presupun înțelegerea riscurilor asumate.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
