Fosta ministră Elena Udrea a oferit detalii inedite despre cariera sa electorală într-o discuție purtată sâmbătă seara, 7 noiembrie, cu jurnalistul Ion Cristoiu în cadrul emisiunii „Arhitectura Puterii”. Udrea a reanalizat momentele cheie ale candidaturilor sale la Camera Deputaților din anii 2008 și 2012, precum și culisele scrutinului prezidențial din anul 2014. Fostul demnitar a explicat modul prin care reușea să anticipeze rezultatele de la urne chiar în ziua votării, formulând totodată acuzații severe referitoare la manevrele politice și judiciare derulate împotriva sa și a altor figuri publice în perioadele electorale.
Semnalele din ziua votului și succesele uninominale din 2008 și 2012
În cadrul dialogului, Elena Udrea a arătat că evoluția prezenței la urne și comportamentul alegătorilor oferă indicii clare despre deznodământul scrutinului. Ea a evocat victoria obținută de Traian Băsescu în anul 2004, când la ora închiderii secțiilor s-au creat cozi neobișnuit de lungi pe trotuare. Spre deosebire de electoratul tradițional de stânga, care mergea la vot la primele ore ale dimineții, ieșirea masivă a cetățenilor în cursul serii a marcat o mobilizare fermă a electoratului pro-dreapta.
Aplicând aceste observații în propria activitate, Udrea a subliniat că a știut că va câștiga în cursele uninominale pentru Camera Deputaților din anii 2008 și 2012. Candidând în Sectorul 6 din București și ulterior în municipiul Roman din județul Neamț, fostul ministru a obținut rezultate fruntașe pentru Partidul Democrat Liberal (PDL) și pentru Alianța România Dreaptă (ARD). Deși s-a confruntat cu un val uriaș de atacuri din partea oponenților, comparabil cu o campanie prezidențială, implicarea maximă și informațiile din ziua scrutinului i-au confirmat succesele.
Scrutinul prezidențial din 2014 și prăbușirea în sondaje
Referindu-se la alegerile prezidențiale din 2014, Elena Udrea a explicat motivele pentru care scorul său final, de 5,80%, a fost mult sub estimările inițiale. Înainte de debutul atacurilor directe, cercetările sociologice o plasau la un nivel de 12–14%. Fostul demnitar susține însă că scăderea la urne a fost cauzată de acțiuni orchestrate direct de Laura Codruța Kovesi și Florian Coldea.
Printre evenimentele decisive din campania din 2014, Udrea a menționat arestarea fostului său soț, Dorin Cocoș, cu doar două săptămâni înaintea votului, asociată cu zvonuri difuzate în presa apropiată privind implicarea ei în același dosar de corupție. Totodată, publicarea fotografiilor în care apărea alături de Alina Bica i-a afectat serios candidatura. Udrea a adăugat că aducerea Monicăi Macovei în cursă, o altă figură feminină apropiată de Traian Băsescu, a avut scopul precis de a-i fragmenta electoratul, determinând scăderea rezultatului sub nivelul anticipat de 8–10%.
Controversa fotografiilor și rolul instituțiilor în campanie
Comentând afirmațiile anterioare ale lui Florian Coldea, conform cărora ținta reală a operațiunii ar fi fost Alina Bica, Elena Udrea a adus argumente opuse. Ea a evidențiat faptul că pozele respective fuseseră realizate încă din luna aprilie 2014, însă au fost difuzate abia în plină campanie pentru alegerile prezidențiale. În opinia sa, Alina Bica a fost o victimă colaterală într-o tentativă de preluare a controlului asupra DIICOT.
Udrea consideră că imaginile nu ar fi fost făcute publice dacă ea nu ar fi candidat la funcția supremă în stat. Ea a susținut că întreaga succesiune de anchete penale și arestări ar fi arătat diferit dacă ar fi rămas în afara competiției prezidențiale, sugerând că evoluția politică generală a țării ar fi urmat un alt traseu.
Ruptura de PDL și lansarea Mișcării Populare
Analizând dinamica din partid, fostul ministru a amintit de alegerile interne pentru președinția PDL din anul 2013. Udrea a acuzat nereguli grave în timpul acelui proces, susținând că susținătorii lui Vasile Blaga ar fi fugit cu urnele de vot după primul tur pentru a evita renumărarea și a se declara câștigători, având și sprijinul extern al lui Florian Coldea prin lansarea candidaturii Monicăi Macovei.
Aceste tensiuni l-au determinat pe Traian Băsescu să se distanțeze de formațiune și să fondeze Mișcarea Populară, inițial ca ONG în 2013, transformată apoi în partid politic. În februarie 2014, Udrea a părăsit PDL alături de mai mulți deputați și senatori, alăturându-se noii construcții. La alegerile europarlamentare din mai 2014, după doar trei luni de activitate, Mișcarea Populară a devansat PNL și PDL în aproape toate orașele din România. Scorul a dus ulterior la fuziunea PDL prin topire în PNL, un pas despre care Udrea susține că a fost impus sub presiunea amenințărilor cu dosare penale.
- Alegerile din 2004: Mobilizarea de seară a electoratului de dreapta a indicat victoria lui Traian Băsescu.
- Candidaturile din 2008 și 2012: Udrea a obținut rezultate uninominale de top în Sectorul 6 și la Roman, în județul Neamț.
- Scrutinul prezidențial din 2014: Scorul de 5,80% a fost obținut după lansarea dosarelor și a imaginilor din campanie.
- Ascensiunea Mișcării Populare: Plecarea din PDL în februarie 2014 a dus la devansarea partidelor tradiționale în marile orașe la europarlamentarele din mai 2014.
Evoluțiile ulterioare și scenariile politice ale momentului
Reflectând asupra consecințelor pe termen lung ale acelor evenimente, Elena Udrea a prezentat un scenariu politic alternativ. În viziunea sa, dacă PDL nu ar fi dispărut prin fuziunea cu PNL din anul 2014 și dacă Klaus Iohannis nu ar fi fost candidatul susținut de Florian Coldea din partea PNL, partidul democrat-liberal ar fi putut supraviețui cu un scor solid pe scena politică. Fostul ministru a apreciat că, odată cu încheierea mandatului prezidențial al lui Traian Băsescu și revenirea acestuia în partid, PDL ar fi reprezentat și astăzi o formațiune puternică în România, având o pondere electorală de minimum 25%.
Adaugă la Agregator.ro
