Tanczos Barna, fost vicepremier și actual senator UDMR, a prezentat o viziune clară asupra modului în care ar trebui realizată reforma administrativ-teritorială în România. Reorganizarea administrativă reprezintă o temă intens dezbătută în spațiul public, iar reprezentantul Uniunii Democratice Maghiare din România subliniază că eficientizarea cheltuielilor bugetare și optimizarea serviciilor publice sunt absolut necesare. Cu toate acestea, senatorul condiționează orice modificare a granițelor localităților de consultarea populației prin referendum, respingând ferm posibilitatea ca deciziile administrative să fie impuse direct de la nivel central, din Capitală. În plus, privitor la o eventuală desființare a județelor și trecere la o structură regională, fostul oficial consideră că actualul context politic și fragmentarea parlamentară blochează un astfel de demers profund.
Precauția istorică a comunității maghiare în privința delimitărilor teritoriale
Discuțiile legate de comasarea localităților sunt privite cu un grad ridicat de atenție de către UDMR, iar motivul din spatele acestei abordări prudente își are rădăcinile în trecut. Tanczos Barna a explicat că deciziile din perioadele anterioare, în special cele din epoca comunistă, au lăsat amprente vizibile asupra comunității maghiare. În acei ani, au existat tentative, unele soldate chiar cu succes, de a altera raporturile etnice din anumite unități administrativ-teritoriale prin modificări teritoriale forțate, fie prin comasare, fie prin divizare. Tocmai din această cauză, parlamentarul punctează că este prioritar să se evite repetarea unor asemenea practici și să se garanteze că nicio graniță administrativă nu este reconfigurată samavolnic.
Condițiile obligatorii pentru comasare: referendum și respectarea tratatelor
Pentru ca un proces de reconfigurare teritorială să aibă succes și legitimitate, senatorul UDMR invocă două condiții esențiale. În primul rând, orice schimbare a limitelor administrative trebuie realizată exclusiv după organizarea unor consultări populare locale, astfel încât voința cetățenilor să fie respectată integral. În al doilea rând, România este datoare să respecte cadrul juridic internațional și angajamentele asumate în plan extern, care interzic cu desăvârșire modificarea arbitrară a frontierelor administrative interne cu scopul de a influența structura etnică a comunităților. Obiectivul central al unei astfel de reforme trebuie să rămână îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor și diminuarea cheltuielilor aparatului bugetar local, fără ingerințe administrative de la centru.
Reducerea aparatului bugetar în comunele extrem de mici
În opinia fostului vicepremier, menținerea unor structuri administrative complete în comunele cu o populație redusă este nesustenabilă din punct de vedere economic. Situațiile în care localități cu doar câteva sute de locuitori beneficiază de un aparat al primăriei extins impun măsuri clare de eficientizare și comasare.
Tanczos Barna explică faptul că nu se justifică menținerea unui primar ales, a unui viceprimar, a unui secretar general, alături de zece angajați și un consiliu local complet, în așezările unde trăiesc foarte puțini oameni. În aceste cazuri speciale, alipirea a două sau chiar trei comune devine o măsură rațională. Cu toate acestea, demnitarul atrage atenția că proiectul trebuie realizat cu chibzuință, fără a îngreuna viața de zi cu zi a populației. Factorii de decizie trebuie să ia în calcul condițiile geografice, reliefurile muntoase și distanțele fizice, împiedicând situațiile în care cetățenii ar fi obligați să parcurgă drumuri de 20 sau 30 de kilometri între sate pentru a-și rezolva problemele administrative.
Imposibilitatea desființării județelor în actualul context politic
Dacă reorganizarea comunelor mici este privită ca o urgență administrativă realizabilă, trecerea la o organizare regională reprezintă un obstacol mult mai greu de depășit. Ideea desființării județelor și a regionalizării țării este considerată o reformă structurală de anvergură, pentru care nu există susținere parlamentară suficientă în prezent. Tanczos Barna consideră că o schimbare de o asemenea amploare necesită o majoritate politică extrem de puternică și coerentă. În condițiile actuale, în care Parlamentul este puternic fragmentat și divizat, iar Executivul depinde de o diferență fragilă de doar două sau trei voturi la adoptarea proiectelor legislative, punerea în aplicare a unei reforme regionale de fond devine practic imposibilă.
Elementele cheie ale propunerii de reformă teritorială
- Consultarea cetățenilor: Obligativitatea organizării de referendumuri locale înaintea modificării limitelor administrativ-teritoriale.
- Comasarea comunelor mici: Unificarea a două sau trei comune care numără doar câteva sute de locuitori pentru reducerea numărului de primari, viceprimari și consilieri.
- Eficientizarea cheltuielilor: Tăierea costurilor inutile cu schemele de personal din primăriile subpopulate și creșterea calității serviciilor publice.
- Respectarea normelor internaționale: Interzicerea schimbării granițelor administrative cu scopul de a modifica structura etnică a zonelor.
- Criterii geografice stricte: Evitarea izolării cetățenilor prin stabilirea unor distanțe excesive de 20 sau 30 de kilometri până la sediile administrative.
- Blocajul regionalizării: Imposibilitatea desființării județelor pe fondul lipsei unei majorități parlamentare solide.
În perioada următoare, dezbaterea privind reorganizarea administrativă a României va continua să genereze opinii divergente în cadrul clasei politice. În timp ce eficientizarea comunelor de mici dimensiuni ar putea găsi un teren comun de negociere dacă se respectă autonomia decizională a comunităților, proiectul major de regionalizare rămâne blocat din cauza lipsei unui sprijin parlamentar ferm. Pentru ca o reformă profundă să devină realitate, va fi nevoie de stabilitate politică, consens larg între formațiunile guvernamentale și o analiză minuțioasă care să pună pe primul loc nevoile reale ale cetățenilor.
Adaugă la Agregator.ro
