În timp ce drapelul Federației Ruse continuă să fluture la Tiraspol, iar o garnizoană militară rusă rămâne staționată pe malul stâng al Nistrului, regiunea separatistă Transnistria parcurge o transformare economică și socială profundă. Deși Moscova continuă să furnizeze gazul necesar încălzirii locuințelor, demersurile de aderare la Uniunea Europeană inițiate de Republica Moldova reconfigurează complet realitatea din teren. În contextul accelerării procesului de integrare europeană la Chișinău în cursul anului 2026, datele economice și sociologice arată că regiunea separatistă a devenit mult mai strâns conectată la piața unică europeană decât și-ar dori Kremlinul, transformându-se treptat dintr-un avanpost geostrategic într-o zonă condusă de interese economice pragmatice.
Avansul negocierilor europene și scenariul integrării paralele
Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a marcat etape decisive în vara anului 2026. La 15 iunie 2026, Bruxellesul a deschis primul cluster de negociere, dedicat valorilor și elementelor fundamentale, urmat la 14 iulie de deschiderea clusterului privind relațiile externe. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a precizat că Republica Moldova îndeplinea condițiile tehnice pentru deschiderea tuturor celor șase clustere, obiectivul autorităților de la Chișinău fiind finalizarea etapei tehnice a negocierilor până la sfârșitul anului 2028.
Un element esențial în acest parcurs este decuplarea integrării europene de statutul politic final al regiunii transnistrene. La 8 mai 2026, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a subliniat la Chișinău că problema transnistreană nu va bloca accesul Republicii Moldova în UE. Totodată, ministrul de Externe moldovean, Mihai Popșoi, a confirmat în iunie că aderarea și dosarul transnistrean sunt gestionate pe căi paralele. Această abordare amintește de precedentul Ciprului din 2004, menționat încă din iunie 2023 de Josep Borrell, pe atunci Înalt Reprezentant al UE. Atunci, Protocolul nr. 10 a permis aderarea insulei divizate prin suspendarea aplicării legislației comunitare în zona de nord până la o eventuală reunificare.
Reorientarea masivă a comerțului către Uniunea Europeană
Schimbarea fundamentală a orientării economice a Tiraspolului își are rădăcinile în Acordul de asociere UE-Republica Moldova din 2014 și în extinderea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) din decembrie 2015. Politica de angajament fără recunoaștere oficială a determinat companiile transnistrene să își înregistreze activitățile la autoritățile vamale de la Chișinău pentru a accesa piața europeană.
Efectele acestei integrări economice sunt vizibile în cifrele oficiale ale exporturilor transnistrene. Dacă în anul 2021 ponderea livrărilor către UE era de 56,9%, aceasta a crescut la 67,1% în 2022, ajungând la un nivel record de 83% în anul 2024. În paralel, exporturile către Federația Rusă s-au prăbușit de la 14% în 2021 la 11% în 2022 și au atins doar 6% în 2024. O sursă guvernamentală de la Chișinău preciza în iunie 2026 că 71% din exporturile regiunii merg spre UE, menționând că, într-un anumit sens, Transnistria prezintă un grad de integrare pe piața europeană superior chiar celui al malului drept, unde exporturile către UE se situează la 68%.
Reintegrarea economică este accentuată de măsurile fiscale aplicate de Chișinău. Din ianuarie 2024, companiile din stânga Nistrului achită taxe vamale în conformitate cu Codul vamal moldovenesc, reprezentând 0,4% din valoarea exporturilor și 0,1% din valoarea importurilor. Mai mult, la 1 septembrie 2026, autoritățile moldovene au introdus o taxă pe valoarea adăugată de 20% și accize pentru produsele de lux importate în regiune, precum alcool, tutun, parfumuri, bijuterii, metale prețioase și articole pirotehnice. Fostul viceprim-ministru Gheorghe Balan a explicat că aceste măsuri vizează destructurarea rețelelor de contrabandă, adăugând că principalele obstacole rămân prezența trupelor ruse și stocurile de armament.
Controlul corporației Sheriff și schimbările din opinia publică
În ciuda deschiderii comerciale către Occident, structura de putere de la Tiraspol rămâne puternic oligarhică. Conglomeratul Sheriff, fondat de foștii ofițeri din Ministerul de Interne Viktor Gușan și Ilia Kazmaly, deține supermarketuri, benzinării, o rețea de televiziune și o mare parte din industria locală. Brațul său politic, partidul Obnovlenie, domină viața parlamentară. În scrutinul din 30 noiembrie 2025, Obnovlenie a obținut toate cele 33 de mandate din Sovietul Suprem, în 21 de circumscripții neexistând contracandidat, pe fondul unei prezențe la vot de numai 26%.
De asemenea, președintele Vadim Krasnoselski, un apropiat al grupului Sheriff, obținuse realegerea în decembrie 2021 cu 79,4% din voturi, la o prezență record de scăzută de 35,2%, într-un scrutin în care singurul rival admis a fost Serghei Pînzar din raionul Grigoriopol, după ce opozanții Anatoli Dirun și Nikolai Malîșev au fost descalificați.
Cu toate acestea, izolarea geografică provocată de închiderea punctelor de frontieră ucrainene și aruncarea în aer a podului feroviar de la Kuchurhan după 24 februarie 2022 a forțat toate mărfurile transnistrene să tranziteze teritoriul controlat de Chișinău. Din cei 367.800 de locuitori înregistrați în martie 2024, aproape 359.000 dețin cetățenia Republicii Moldova, mulți având pașapoarte multiple.
Starea de spirit a populației s-a modificat considerabil. Un sondaj efectuat în perioada februarie-aprilie 2026 de Zona de Securitate și WatchDog.MD arată că 53% dintre locuitorii din Transnistria ar vota în favoarea reintegrării în Republica Moldova în cazul unui referendum, în creștere față de 45% în 2024. Totodată, aproximativ 30% din respondenți consideră Rusia o potențială amenințare.
- Exporturi masive către UE: Cota produselor din Transnistria destinate pieței europene a crescut la 83% în 2024, în timp ce exporturile spre Rusia au scăzut la 6%.
- Cadru fiscal unificat: Din ianuarie 2024 au fost aplicate taxe vamale, iar de la 1 septembrie 2026 s-a introdus TVA de 20% și accize pe produsele de lux.
- Cetățenia moldovenească generalizată: Din aproape 368.000 de locuitori înregistrați în 2024, circa 359.000 dețin pașaport al Republicii Moldova.
- Schimbare de opțiune populară: În primăvara anului 2026, 53% din locuitorii regiunii sprijineau reintegrarea pașnică cu malul drept.
În perioada următoare, presiunea economică și reglementările fiscale se vor extinde. Autoritățile de la Chișinău au planificat ca în anul 2027 să includă produsele energetice și metalele sub incidența aceluiași regim fiscal, eliminând treptat facilitățile istorice ale regiunii. Pe măsură ce Republica Moldova avansează către ținta de a încheia etapele tehnice de negociere cu Uniunea Europeană până la sfârșitul anului 2028, integrarea de facto a Transnistriei în spațiul juridic și economic european pare să devină ireversibilă, indiferent de ritmul în care se va găsi o soluție politică definitivă.
Adaugă la Agregator.ro
