Vești bune din Orient: piața petrolului reacționează la mesajele lui Donald Trump

Date:

Prețul petrolului a suferit o corecție puternică miercuri, după ce Donald Trump a anunțat progrese semnificative în negocierile cu Iran. Liderul de la Washington a declarat că a transmis către Teheran un acord-cadru în 15 puncte, menit să pună capăt conflictului, semnal care a declanșat imediat reacții pe piețele internaționale.

În acest context, cotațiile au înregistrat scăderi abrupte: petrolul Brent a coborât cu aproximativ 4,7%, ajungând la 99,60 dolari pe baril, după ce atinsese anterior un minim de 97,57 dolari. În paralel, petrolul american West Texas Intermediate (WTI) a pierdut 3,8%, fiind tranzacționat la 88,81 dolari pe baril, cu un prag minim de 86,72 dolari. Mișcarea indică o reacție rapidă a investitorilor la perspectiva detensionării situației geopolitice.

Declinul vine pe fondul optimismului generat de declarațiile lui Donald Trump, care a susținut că negocierile pentru încheierea conflictului cu Iranul avansează. Surse apropiate discuțiilor confirmă că planul de pace transmis include măsuri sensibile, precum desființarea programului nuclear iranian, oprirea sprijinului pentru grupările proxy din regiune și redeschiderea Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxul global de petrol.

Washingtonul ar urmări, într-o primă fază, instituirea unui armistițiu de o lună, timp în care părțile să negocieze detaliile acordului. O eventuală relaxare a tensiunilor în zonă ar putea stabiliza piețele energetice și reduce presiunea asupra prețurilor.

În paralel, Arabia Saudită a intervenit pentru a limita impactul blocajelor din regiune, majorând exporturile de petrol prin portul Yanbu, de la Marea Roșie. Datele arată că aproximativ 4 milioane de barili au fost livrați zilnic în ultima săptămână, într-o mișcare strategică menită să compenseze eventualele perturbări din zona Golfului.

Blocaj în Strâmtoarea Ormuz: ruta strategică rămâne închisă

Războiul din Orientul Mijlociu a blocat aproape complet transportul a aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global prin Strâmtoarea Ormuz, generând ceea ce Agenția Internațională pentru Energie descrie drept cea mai gravă perturbare a aprovizionării cu petrol din istorie.

„Realitatea din teren nu s-a schimbat. Strâmtoarea Ormuz rămâne practic închisă, iar perturbările de aprovizionare continuă, ceea ce tensionează piața”, a declarat Nikos Tzabouras, analist în cadrul platformei Tradu.com, deținută de Jefferies.

În paralel, Iran a lansat noi valuri de rachete asupra Israel, amplificând tensiunile regionale. Potrivit unor oficiali israelieni de rang înalt, citați sub protecția anonimatului, Donald Trump ar fi determinat să ajungă la un acord, însă șansele ca Teheranul să accepte condițiile impuse de Washington rămân reduse.

„Ne întoarcem la o piață dominată de incertitudini. Investitorii încep deja să includă în prețuri scenariul unui conflict prelungit”, a explicat Phil Flynn, analist senior la Price Futures Group.

Surse citate de Reuters susțin că poziția de negociere a Iranului s-a înăsprit semnificativ, Teheranul solicitând concesii majore din partea Statelor Unite pentru a intra în negocieri serioase. În aceste condiții, perspectivele unui acord rapid par tot mai îndepărtate.

În scenariul în care Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până la finalul lunii aprilie, analiștii de la Macquarie estimează că prețul petrolului Brent ar putea urca până la 150 de dolari pe baril, depășind recordul istoric de 147 de dolari stabilit în 2008.

Pe fondul escaladării, infrastructura energetică din regiune a devenit o țintă directă. În orașul iranian Isfahan au fost lovite facilități din sectorul gazelor, iar în Khorramshahr o conductă care alimenta o centrală electrică a fost avariată, potrivit agenției Fars.

În același timp, The New York Times a relatat că Washingtonul a transmis Iranului un plan în 15 puncte pentru încheierea conflictului. Conform Channel 12, Statele Unite ar urmări un armistițiu de o lună pentru a permite negocierea acestui acord.

Planul ar include măsuri majore, precum desființarea programului nuclear iranian, încetarea sprijinului pentru grupările proxy din regiune și redeschiderea Strâmtoarea Ormuz.

Conflictul a escaladat după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului pe 28 februarie, pe fondul blocajului negocierilor nucleare, în ciuda semnalelor de progres invocate de mediatorul Oman. De atunci, Iranul a răspuns prin atacuri asupra bazelor americane din regiune și prin blocarea efectivă a rutei maritime strategice.

Teheranul a transmis Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite și Organizația Maritimă Internațională că navele „neostile” pot tranzita strâmtoarea doar cu acordul autorităților iraniene.

Închiderea acestei rute, prin care trece aproximativ 20% din energia globală, a declanșat cel mai sever șoc energetic din istorie, ducând la creșteri explozive ale prețurilor și la perturbări majore inclusiv în sectorul aviației globale.

Distribuie

Abonare newsletter

spot_imgspot_img

Cele mai citite

Din aceeași categorie
CATEGORIE

Șoșoacă, discurs pro-rus în fața lui Putin: „Nu vrem să ajutăm Ucraina”. Reacția liderului de la Kremlin

În cadrul Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg,...

Procesul lui Dominic Fritz cu ANI se prelungește. Înalta Curte a amânat verdictul final

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis...