În timp ce numeroși cetățeni români își exprimă nemulțumirea legată de nivelul redus al veniturilor salariale, mediul de afaceri susține cu tărie că se confruntă cu un acut deficit de personal și nu găsește suficienți candidați dispuși să presteze activități. Ca o consecință directă a acestei crize pe piața muncii, un număr tot mai mare de companii din țară apelează la importul de forță de muncă din Asia, în ciuda faptului că procedura de aducere și angajare a acestor cetățeni străini poate genera costuri financiare cu peste o treime mai ridicate comparativ cu încadrarea unui salariat autohton. Această dinamică economică atrage atenția asupra unor aspecte profunde legate de disciplină, flexibilitate și rigori operaționale, fenomene detaliate de antreprenorul Eugen Saulea pentru a lămuri motivele reale din spatele acestor alegeri patronale.
Recrutarea muncitorilor asiatici presupune costuri suplimentare pentru angajatori Foto: Pixabay
Costurile reale ale recrutării de personal extern
Conform antreprenorului Eugen Saulea, specialist în gestionarea și delegarea forței de muncă, utilizarea personalului din afara frontierelor Uniunii Europene nu reprezintă sub nicio formă o variantă mai ieftină pentru companii, cel puțin în sectorul muncitorilor comerciali necalificați. Un angajat provenit din Asia presupune cheltuieli totale care depășesc cu peste 35% pe cele generate de un lucrător autohton de pe aceeași poziție. Această diferență financiară notabilă provine din cheltuielile conexe pe care legea și logistica le impun, cum ar fi asigurarea cazării, a meselor zilnice și a transportului. De asemenea, cadrul legislativ actual referitor la punerea la dispoziție și recrutare, coroborat cu onorariile percepute de agențiile de muncă temporară autorizate, amplifică considerabil nivelul investiției financiare pe care o companie trebuie să o realizeze.
Factorul disciplină și flexibilitatea în fața banilor
În domeniul logistic, unde operațiunile presupun sortarea, ambalarea, pregătirea comenzilor sau manipularea diverselor mărfuri, volumul de muncă flucutează permanent, necesitând activitate în schimburi și o adaptare rapidă. În viziunea lui Eugen Saulea, nivelul de disciplină al salariatului și disponibilitatea acestuia de a se plia pe cerințele companiei cântăresc mult mai greu în balanța decizională decât simpla remunerație. În timp ce lucrătorii străini dau dovadă de o rigoare exemplară privind respectarea orelor de program și asumarea unor sarcini conexe, angajații autohtoni refuză frecvent anumite schimbări de program sau deplasări temporare. Un exemplu elocvent menționat de antreprenor vizează situațiile în care simpla participare la un program de instruire într-o altă localitate a determinat demisia unor salariați români, nemulțumiți de timpul pierdut pe drum.
Impactul negativ asupra lanțului de aprovizionare
Imposibilitatea de a atrage și păstra personal autohton în sectoarele operaționale a generat în trecut pierderi economice masive pentru partenerii comerciali. Întârzierile în livrări și lipsa produselor pe rafturi au afectat grav companiile care nu au reușit să își securizeze un flux stabil de angajați. Eugen Saulea a oferit exemplul concret al unei platforme logistice și unități de producție aflate în impas din cauza lipsei de personal pentru schimburi și ambalare. Colaborarea cu o echipă completă alcătuită din muncitori din afara Uniunii Europene a reprezentat colacul de salvare, restabilind eficiența în lanțul de aprovizionare al distribuitorilor și evitând blocajele majore.
Ce ar putea schimba piața muncii pe termen scurt și mediu
Perspectivele pentru anul 2027 indică o schimbare de paradigmă în mediul economic, influențată de un volum al vânzărilor situat sub așteptări în sectorul bunurilor de larg consum. Companiile au început deja să își restrângă bugetele și să reducă efectivele de personal contractat extern, preferând acorduri pe durate mai scurte, de șase luni, în locul celor de un an sau doi. Această incertitudine economică ar putea crește interesul cetățenilor români pentru locurile de muncă pe care până acum le ocoleau, stabilitatea unui post devenind prioritară pe fondul scăderii numărului total de oportunități. Pe de altă parte, contracția vânzărilor riscă să conducă la concedieri și în rândul lucrătorilor asiatici, un fenomen vizibil deja în industria HoReCa, unde patronii de hoteluri și restaurante apelează preferențial la agenții de muncă temporară pentru flexibilitate maximă.
Evoluția viitoare a pieței va depinde în mod direct de echilibrul fragil dintre cererea de consum, disponibilitatea populației locale de a accepta anumite tipuri de munci și noile reguli bugetare pe care antreprenorii le vor implementa pentru a supraviețui într-un climat economic marcat de imprevizibilitate.
Adaugă la Agregator.ro
