Autoritățile din Polonia au procedat luni, la Varşovia, la reţinerea unui cetăţean ucrainean suspectat de implicare directă în pregătirea atacului din România care a vizat fabrica de armament Carfil Braşov, anunţul oficial fiind făcut miercuri de către autorităţile poloneze, la doar 24 de ore după ce preşedintele României a condamnat public presupusa implicare a Rusiei în acte de sabotaj comise pe teritoriul național.
Reținerea cetățeanului ucrainean la Varșovia
Informațiile furnizate de postul polonez TVP World indică faptul că bărbatul reținut în capitala Poloniei se numește Artem S., are vârsta de 25 de ani și era urmărit internațional în temeiul unui mandat european de arestare emis de organele judiciare din România. DIICOT a anunțat încă de luni că a documentat activitatea infracțională a doi cetățeni belaruși și a unui cetățean ucrainean, cu reședința în state membre UE, care au legătură cu un incendiu suspect izbucnit la sediile mai multor companii din județul Brașov, menționând că ucraineanul fusese localizat pe teritoriul Poloniei, în timp ce complicii săi belaruși fuseseră reținuți în Germania.
Postul de radio polonez RFM 24 a relatat, citând surse din cadrul investigației, că Artem S. ar fi avut misiunea precisă să identifice obiectivul care urma să fie incendiat pe teritoriul românesc și să asigure finanțarea operațiunii respective. Reținerea sa a avut loc luni, într-un imobil dintr-un apartament situat în cartierul Ursus din Varşovia, suspectul neopunând rezistență în fața forțelor de ordine. Poliția poloneză a confirmat ulterior printr-un comunicat oficial punerea sub măsură preventivă a bărbatului pe baza mandatului european emis de autoritățile de la București, sub suspiciunea de participare la pregătirea unor acte de sabotaj îndreptate împotriva unei instalații din industria de apărare.
Un tribunal din Varşovia a hotărât miercuri plasarea în arest preventiv pentru o perioadă de șapte zile a cetățeanului ucrainean. Potrivit Parchetului Regional din Varşovia, Artem S. a transmis oficial că se opune extrădării sale în România și a solicitat prezența unui avocat.
Rolul suspecților belaruși în Germania
În paralel cu acțiunile din Polonia, poliția din Germania a procedat la arestarea a doi cetățeni belaruși bănuiți că planificau acțiuni similare de sabotaj în regiunea sudică a Germaniei, anunțul fiind făcut miercuri de Parchetul General din München. Publicația Der Spiegel a menționat că aceștia acționau în favoarea Rusiei, fiind de asemenea vizați de anchetatorii români în legătură cu incendiul de pe platforma Carfil Brașov. Cei doi bărbați, în vârstă de 39 și respectiv 50 de ani, intenționau să incendieze o clădire sau un element de infrastructură critică din apropierea orașului Nürnberg, acționând la comanda unui guvern sau a unei entități străine contra unei remunerații financiare. Parchetul german a precizat că aceștia se află în spatele gratiilor în regim de arest preventiv începând cu data de 7 octombrie, fără ca autoritățile germane să indice explicit statul beneficiar, în timp ce Moscova a respins în mod repetat orice implicare în astfel de incidente.
Revista Der Spiegel a adăugat că autoritățile din România îi investighează pe cei doi cetățeni belaruși pentru o presupusă participare la incendiul înregistrat în noaptea de 14 septembrie la un parc industrial din Brașov, locație unde funcționează sediul unei societăți din domeniul apărării specializată în producția de muniție și lansatoare de grenade. Procurorii DIICOT au confirmat oficial că solicită extrădarea tuturor celor trei suspecți – atât a celor doi belaruși reținuți în Germania, cât și a ucraineanului aflat în custodia autorităților poloneze.
Detalii oficiale din ancheta Serviciului Român de Informații
Serviciul Român de Informații a adus la cunoștință publică luni faptul că a identificat o rețea de sabotaj coordonată direct din Rusia, responsabilă de provocarea incendiului de pe platforma industrială Carfil. Instituția a subliniat sprijinul primit din partea partenerilor instituționali interni și externi, arătând că investigațiile au confirmat implicarea mai multor cetățeni din spațiul ex-sovietic, rezidenți în Uniunea Europeană, în evenimentul petrecut în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a companiei naționale ROMARM.
Conform datelor prezentate de SRI, activitatea acestei rețele depășea granițele României, având ca ținte stabilite de coordonatorii din Federația Rusă o serie extinsă de facilități de producție de armament, atât de stat cât și private, precum și alte obiective strategice cu importanță militară și industrială în regiune. Cazul a fost încadrat de oficialii români într-o campanie mult mai amplă de operațiuni hibride și de sabotaj derulate de Moscova pe continentul european. În acest context, președintele României, Nicuşor Dan, a transmis marți un mesaj ferm pe platforma X prin care a condamnat acțiunile ostile ale Rusiei, calificându-le drept o încălcare gravă a securității și suveranității naționale și o metodă de slăbire a democrațiilor europene.
- Artem S. (25 de ani): Cetățean ucrainean reținut luni la Varșovia în baza unui mandat european emis de România, suspectat de identificarea țintei și finanțarea sabotajului; se opune extrădării.
- Cei doi cetățeni belaruși (39 și 50 de ani): Arestați în Germania din 7 septembrie, suspectați de planificarea unor incendii asupra infrastructurii critice din Nürnberg și vizați și de ancheta de la Brașov.
- Platforma Carfil Brașov: Locul incendiului din noaptea de 14 septembrie, vizat de rețeaua de sabotaj coordonată din Rusia conform investigațiilor SRI și DIICOT.
- Reacția oficială: Președintele Nicușor Dan a condamnat marți campania de sabotaj și interferențele rusești în afacerile interne și securitatea europeană.
În perioada următoare, procedurile judiciare internaționale vor continua în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor în care a operat rețeaua de sabotaj, autoritățile de la București menținând demersurile legale pentru finalizarea extrădării celor trei suspecți reținuți în Polonia și Germania, în timp ce relațiile diplomatice rămân extrem de tensionate ca urmare a acuzațiilor reciproce de război hibrid lansate între România și Rusia.

