În cadrul unui interviu acordat postului de televiziune Antena 3 CNN, purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, a detaliat amenințările cu care se confruntă România în contextul războiului hibrid declanșat de Rusia, subliniind dificultățile întâmpinate în dejucarea acțiunilor de sabotaj coordonate de la Moscova prin intermediul unor persoane vulnerabile financiar sau social.
Profilul celor recrutați pentru sabotaje
Potrivit reprezentantului SRI, acțiunile ostile organizate în favoarea Federației Ruse vizează perturbarea sau distrugerea unor obiective esențiale pentru securitatea națională a României, precum infrastructura energetică, obiectivele militare sau cele industriale.
Aceste operațiuni hibride au debutat odată cu invazia din Ucraina, iar tactica recrutorilor constă în identificarea unor cetățeni vulnerabili prin intermediul rețelelor de socializare. Este vorba despre persoane cu probleme financiare, dificultăți de natură penală sau care se confruntă cu excluderea din grupurile sociale, cărora li se propun sume de bani mult mai mari decât cerințele inițiale.
Modul de operare și folosirea statelor proxy
Ovidiu Marincea a ținut să precizeze că autorii acestor acte de sabotaj nu sunt spioni extrem de antrenați de tipul lui James Bond, ci simpli executanți folosiți punctual. Începând cu anul 2024, SRI a făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România.
Activitățile pot debuta simplu, prin solicitarea de a documenta fotografic anumite obiective militare în schimbul unor sume consistente. În plus, prin utilizarea unor state proxy, Federația Rusă reușește să își ascundă originea atacurilor și să paseze responsabilitatea către alte state.
Provocările activității informative și cooperarea instituțională
Din cauza naturii transfrontaliere a acestor acțiuni, coordonate simultan prin intermediul telefonului din mai multe state, identificarea comanditarilor reali reprezintă o misiune extrem de dificilă pentru structurile de securitate europene și românești.
Pentru a contracara aceste riscuri, Serviciul Român de Informații colaborează strâns atât cu servicii omoloage din alte țări, cât și cu instituții interne precum DIICOT, MApN și MAI, scopul principal fiind depistarea timpurie a amenințărilor și predarea autorilor către justiție.
Puncte cheie privind amenințările hibride
-
Obiective vizate: Infrastructura energetică, obiectivele militare și unitățile industriale din România.
-
Criterii de racolare: Situație financiară precară, antecedente penale sau marginalizare socială.
-
Cazuri documentate: Patru acțiuni de sabotaj făcute publice de SRI începând din 2024.
-
Mod de mascare: Folosirea unor state proxy pentru a ascunde implicarea directă a Rusiei.
-
Instituții partenere: DIICOT, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne.
În final, în ceea ce privește starea de spirit a cadrelor din cadrul instituției, purtătorul de cuvânt a afirmat categoric că ofițerilor SRI nu le este frică de Rusia, explicând că frica provine din necunoaștere. Deși situația este privită cu responsabilitate și preocupare profundă din cauza escaladărilor recente, Serviciul dispune de cunoașterea, viziunea și resursele necesare pentru a-și îndeplini misiunea de apărare a țării.

