România riscă să încheie anul 2026 în recesiune, după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit semnificativ estimările privind evoluția economiei. Instituția anticipează acum o scădere a produsului intern brut cu 0,5%, în condițiile în care prognoza din primăvară indica o creștere de 0,7%.
Nici perspectivele pentru anul viitor nu mai sunt la fel de bune. Pentru 2027, FMI estimează o creștere de 2,2%, sub nivelul de 2,5% prevăzut anterior.
Avertismentul vine într-o perioadă în care România încearcă să reducă deficitul bugetar prin măsuri fiscale și limitarea cheltuielilor publice. Și Banca Mondială estimează o contracție economică de 0,5% în 2026, urmată de o revenire modestă în 2027.
Taxe mai mari și venituri înghețate: presiune asupra populației
Politica de austeritate promovată de Guvernul condus de Ilie Bolojan a inclus majorarea cotei standard de TVA la 21%, creșterea accizelor, aplicarea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public în 2026.
Scopul acestor măsuri a fost reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice. Efectele asupra economiei sunt însă tot mai discutate, în condițiile în care scumpirile și stagnarea veniturilor reduc puterea de cumpărare.
Comisia Europeană a avertizat că inflația și ajustarea fiscală afectează veniturile reale ale populației și consumul privat. La rândul său, Banca Mondială a semnalat slăbirea economiei în prima parte a anului.
Consumul reprezintă un factor important pentru activitatea multor companii, iar diminuarea cererii poate determina amânarea investițiilor și încetinirea angajărilor.
Prețurile rămân ridicate, iar piața muncii se deteriorează
Potrivit estimărilor FMI, inflația medie va ajunge la 8,2% în 2026, peste prognoza anterioară de 7,8%. Pentru 2027, instituția prevede o reducere la 4,1%.
Și șomajul este așteptat să crească. FMI estimează o rată de 6,5% în 2026, față de 6,1% în 2025, în condițiile în care prognoza anterioară pentru anul curent era de 6%.
O economie care se contractă, în combinație cu prețuri ridicate și o cerere internă slabă, poate pune probleme suplimentare angajatorilor. Efectele pot fi resimțite atât prin reducerea investițiilor, cât și printr-o prudență mai mare în ceea ce privește recrutările.
În plus, deficitul de cont curent este estimat la 7% din PIB în 2026, urmând să scadă la 6,7% în 2027.
Reducerea deficitului nu garantează revenirea economică
Datele Ministerului Finanțelor menționate în materialul inițial indică un deficit bugetar de 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026, echivalentul a 2,34% din PIB. În perioada similară din 2025, deficitul ajunsese la 3,99% din PIB.
Deși reducerea deficitului este un obiectiv important, efectele asupra economiei trebuie evaluate separat. Dacă majorările de taxe și limitarea cheltuielilor reduc puternic consumul și investițiile, activitatea economică poate încetini, iar veniturile viitoare ale statului pot fi afectate.
Viitorul Guvern va trebui să gestioneze această dilemă: continuarea consolidării bugetare și, în același timp, evitarea adâncirii recesiunii.
România, în contrast cu economia mondială
FMI estimează că economia globală va avansa cu 3,1% în 2026, iar ritmul de creștere ar urma să ajungă la 3,4% în 2027. Investițiile în inteligența artificială și infrastructura tehnologică susțin activitatea economică în unele state.
Totuși, tensiunile geopolitice și variațiile prețurilor la energie continuă să genereze riscuri. Instituția atrage atenția și asupra diferențelor tot mai mari dintre economiile care beneficiază de investiții și cele ale căror perspective se deteriorează.
Pentru România, prognoza FMI reprezintă un avertisment major. Cu o contracție estimată în 2026, inflație ridicată și șomaj în creștere, următorul Executiv va avea de gestionat atât presiunea asupra finanțelor publice, cât și nevoia de a reporni creșterea economică.
Adaugă la Agregator.ro