O ipoteză șocantă lansată de astrofizicianul canadian Rajendra Gupta amenință să dărâme din temelii tot ceea ce manualele de știință ne-au învățat până în prezent despre cosmos. Specialistul susține că universul nostru are o vârstă de aproape 27 de miliarde de ani, dublu față de cele 13,8 miliarde acceptate în prezent, și că ecuatiile noastre nu au deloc nevoie de concepte precum materia întunecată pentru a lămuri modul în care funcționează spațiul cosmic.
Provocarea lansată de telescopul James Webb
Noutatea adusă de specialistul din Canada își trage seva din dilemele reale cu care se confruntă modelul cosmologic standard. Situația a devenit și mai complexă după ce performantul telescop James Webb a reușit să identifice galaxii masive și extrem de bine dezvoltate la doar câteva sute de milioane de ani după evenimentul Big Bang. Aceste structuri cosmice par pur și simplu mult prea „coapte” și evoluate pentru o lume considerată atât de tânără în mod oficial.
Noile concepte care modifică regulile jocului
În loc de un cosmos guvernat de o cantitate uriașă de materie întunecată invizibilă și completat de o energie întunecată învăluită în mister, Gupta aduce în atenție două ipoteze majore. Prima dintre acestea poartă denumirea de „constante de cuplaj care variază” și pleacă de la premisa că forțele fundamentale ale naturii, printre care enumerăm gravitația și forța electromagnetică, nu sunt riguros fixe de-a lungul timpului. În schimb, ele s-ar putea diminua foarte discret pe măsură ce întregul univers continuă să se dilate.
Teoria luminii obosite și efectul de înroșire
A doua componentă importantă a teoriei este readucerea în discuție a vechii idei de „lumină obosită”. Conform acestui principiu, fotonii care străbat spațiul pe distanțe uriașe, măsurate în miliarde de ani, pierd treptat din energia pe care o transportă. Acest fenomen generează un efect de înroșire a luminii care ne parvine, aspect pe care astăzi îl atribuim aproape exclusiv expansiunii accelerate a universului. În momentul în care ambele efecte sunt luate în calcul simultan, extinderea pare mult mai lentă, vârsta cosmosului crește considerabil, iar necesitatea existenței materiei întunecate dispare cu desăvârșire din calculele matematice.
Consensul actual și testul de stres pentru știință
Punctele esențiale ale dezbaterii cosmologice actuale includ:
- Vârsta oficială acceptată în prezent pentru univers este de aproximativ 13,8 miliarde de ani.
- Compoziția standard a cosmosului este formată din 5% materie normală, 27% materie întunecată și 68% energie întunecată.
- Acest tablou general este susținut de numeroase observații, cum ar fi radiația cosmică de fond, supernovele îndepărtate și modul în care galaxiile se grupează.
- Lucrarea semnată de Rajendra Gupta funcționează mai degrabă ca un „test de stres” pentru comunitatea științifică, obligând cercetătorii să își verifice riguros datele și ipotezele.
Ce urmează în cercetarea astrofizică
Rămâne de văzut cum va evolua această dispută științifică, deși șansele ca o asemenea abordare radicală să înlocuiască definitiv teoria standard sunt destul de reduse. Chiar și așa, faptul că idei mai vechi de un secol sunt repuse pe tapet și analizate cu maximă seriozitate deschide noi direcții de cercetare. Oamenii de știință vor continua să folosească datele obținute de instrumente avansate, precum telescopul James Webb, pentru a stabili dacă nu cumva aceste teorii alternative reușesc să ofere răspunsuri mai bune la ciudățeniile observate până acum în adâncurile universului.
Adaugă la Agregator.ro
