În cadrul unui complex litigiu financiar derulat în instanță, fosta casieriță Elena S. a fost exonerată, în primă fază, de obligația de a achita suma de 514.100 lei plus dobânzile aferente, solicitată drept despăgubire pentru un deficit uriaș de 134.000 de bilete și seturi de bilete constatat în gestiunea sa în urma unui control efectuat în luna octombrie 2015 la toneta pe care o administra, un dosar amplu care a implicat falimentul Regiei Autonome de Transport Public (RATP) din anul 2016 și intervenția ulterioară a lichidatorului judiciar SC Capital Insol SPRL.
Contextul controalelor și deficitul uriaș din gestiune
Investigațiile inițiale declanșate la toneta administrată de angajată au scos la iveală, în toamna anului 2015, o lipsă masivă de inventar estimată la 506.000 lei. Aceasta cuprindea 68.000 de bilete cu două călătorii evaluate la 4 lei fiecare, 60.000 de bilete cu o singură călătorie a câte 2 lei, precum și 6.000 de seturi a câte 10 bilete, fiecare valorând 19 lei. În timpul procedurilor de cercetare disciplinară, casierița a explicat că în preajma sărbătorii Sfintei Parascheva din 2014 luase documentele acasă pentru aplicarea ștampilelor. Pe traseu, oprind la piața Nicolina pentru cumpărături, ar fi constatat la revenirea la autovehicul că cele două cutii fuseseră sustrase, fără însă a notifica autoritățile polițienești ori conducerea instituției. Ulterior concedierii sale survenite pe 6 iunie 2016, noi verificări financiare au majorat paguba imputată cu încă 8.100 lei, constatându-se totodată că femeie operase modificări asupra foilor de vărsământ ale casierițelor și dispecerelor pentru a induce în eroare organele de control. Cu toate acestea, în anul 2021, procurorii au clasat latura penală a speței, stabilind că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, nefiind posibilă probarea unei însușiri directe a bunurilor.
Traseul sinuos al litigiului în instanțele de judecată
După intrarea în faliment a RATP în anul 2016, recuperarea pretinsului prejudiciu a fost preluată de practicianul în insolvență Capital Insol SPRL. Deși prevederile legale stipulează că salariații răspund patrimonial pentru daunele materiale aduse angajatorului din culpă și în legătură cu atribuțiile de serviciu, demersul inițial al lichidatorului a fost respins de Tribunal ca fiind prescris. Prin intermediul unei căi de atac admise la Curtea de Apel, dosarul a fost trimis spre rejudecare la prima instanță. În fața judecătorilor de la Tribunal, s-a pus accentul pe necesitatea demonstrației nu doar a ieșirii biletelor din gestiune, ci și a diminuării efective a patrimoniului regiei cu suma respectivă. Instanța a subliniat că valoarea economică a unor astfel de înscrisuri este condiționată strict de utilizarea lor în cadrul serviciului de transport public, suportul material neavând o valoare autonomă egală cu tariful înscris. De altfel, aplicarea ștampilei era o condiție obligatorie de valabilitate, motiv pentru care titlurile fuseseră scoase din gestiune de angajată.
Absența unui prejudiciu material efectiv și dovedit
Reprezentanții lichidatorului judiciar nu au reușit să probeze că biletele dispărute au fost valorificate pe piață de fosta casieriță, aducând astfel un beneficiu personal și un minus patrimonial efectiv operatorului de transport. Mai mult, verificările ample efectuate de controlorii RATP imediat după controlul din octombrie 2015, având ca scop depistarea eventualelor titluri provenite din loturile compromise, nu s-au soldat cu identificarea nici măcar a unui singur exemplar la călători. Această realitate a confirmat că titlurile sustrase nu au fost monetizate, iar regia nu a pierdut veniturile corespunzătoare valorii nominale, aceasta din urmă reprezentând doar un potențial al serviciului. Judecătorii au punctat că atragerea răspunderii patrimoniale presupune întrunirea cumulativă a unor condiții stricte: fapta culpabilă, prejudiciul cert, raportul de cauzalitate, precum și caracterul real și dovedit al pagubei. În lipsa acestor elemente cumulative, solicitările formulate în numele RATP au fost invalidate.
Puncte cheie și concluzii desprinse din speță
- Constatarea unui lipsor inițial de 506.000 lei în octombrie 2015, suplimentat ulterior cu încă 8.100 lei, reprezentând în total 134.000 de bilete și seturi de bilete.
- Clasarea laturii penale de către procurori în anul 2021, nefiind probată infracțiunea de delapidare din partea Elenei S.
- Preluarea activității de recuperare de către firma de insolvență Capital Insol SPRL după falimentul RATP din 2016.
- Clarificarea juridică conform căreia biletul de călătorie nu reprezintă echivalentul direct al banilor, ci dobândește valoare economică doar prin utilizarea efectivă în mijloacele de transport.
- Imposibilitatea demonstrării unei pagube reale, dat fiind că niciun controlor nu a identificat bilete din loturile dispuse la călători.
- Obligarea regiei la plata sumei de 2.500 lei către pârâtă cu titlu de cheltuieli de judecată.
Soluția pronunțată de Tribunal nu este definitivă, ea făcând deja obiectul unei contestații înregistrate pe rolul Curții de Apel, instanță care urmează să stabilească primul termen de judecată și să tranșeze în mod definitiv acest diferend financiar de anvergură.
Adaugă la Agregator.ro
