Un turneu de propagandă sub egida Ministerului de Interne
La trecerea dintre anii 1976 și 1977, Ansamblul „Ciocârlia” al Ministerului de Interne a desfășurat un turneu de trei săptămâni în Maroc, la invitația directă a regelui Hassan al II-lea. Această acțiune a fost mai mult decât un simplu schimb cultural, reprezentând un instrument de propagandă atent monitorizat de conducerea Ministerului de Interne, în frunte cu ministrul Teodor Coman. Detaliile acestui periplu african sunt păstrate în dosarul D10782/vol. 26, aflat în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).
Contextul diplomatic: Strategia lui Nicolae Ceaușescu
În anii ’70, Nicolae Ceaușescu urmărea consolidarea unei imagini internaționale de lider independent față de Moscova, în special după condamnarea invaziei sovietice în Cehoslovacia din 1968. Relația cu Marocul era esențială în acest plan, regele Hassan al II-lea fiind un monarh influent cu conexiuni globale solide. După vizitele oficiale ale lui Ceaușescu în Maroc din 1970 și 1973, Bucureștiul a vizat colaborări în domenii precum industria, agricultura, resursele minerale și cultura, turneul Ansamblului „Ciocârlia” fiind o piesă importantă în acest angrenaj diplomatic.
Organizarea turneului și prelungirea neașteptată
Delegația, aprobată de conducerea superioară de partid și de stat, a fost compusă din 25 de persoane: 12 dansatori, 9 instrumentiști, 2 soliști, 1 dirijor și 1 conducător. Deși inițial turneul trebuia să dureze o săptămână, succesul înregistrat în fața regelui Hassan al II-lea a dus la o prelungire a șederii până pe 15 ianuarie 1977. Regele a refuzat chiar să intervină personal la „prietenul” său, Nicolae Ceaușescu, pentru a solicita prelungirea, preferând ca totul să se desfășoare prin canalele diplomatice. În total, ansamblul a susținut 9 spectacole în șase orașe: Fes, Marrakech, Casablanca, Meknes, Tanger și Rabat, fiind vizionați de aproximativ 5.200 de spectatori.
Cadouri regale și venituri excepționale pentru artiști
Un aspect inedit scos la iveală de documentele din arhivele CNSAS este generozitatea regelui Marocului. Pe lângă solicitarea de a primi din România instrumente tradiționale precum naiuri, fluiere și tilinci pentru orchestra palatului, monarhul a oferit membrilor ansamblului sume considerabile de bani. Fiecare artist a primit 4.400 dirhami drept cadou și 600 dirhami ca bani de buzunar, sume care, în valuta vremii, însemnau aproximativ 1.100 de dolari pentru un muzician și peste 2.100 de dolari pentru conducătorul ansamblului, colonelul Constantin Zincă. Aceasta era o sumă imensă comparativ cu diurnele oficiale ale statului comunist, care se limitau adesea la 2 dolari pe zi.
Punctele cheie ale misiunii culturale
- Succesul artistic: Regele Hassan al II-lea a elogiat prestația ansamblului, afirmând că aceștia au „adus primăvara” la curtea regală.
- Propagandă și imagine: Turneul a fost utilizat pentru a menține legătura cu specialiștii români care lucrau în Maroc, peste 1.000 dintre aceștia asistând la reprezentații.
- Activități conexe: Artiștii au vizitat situri istorice, precum cetatea romană de la Volubilis, și au realizat achiziții de bunuri de larg consum, precum aparate radio și casetofoane, greu de găsit în România acelor ani.
- Obstacole birocratice: Direcția a IV-a a Securității a ridicat obiecții privind participarea țambalagiului Ion Miu, deoarece acesta nu era angajat al Ministerului de Interne.
Urmări și concluzii
La întoarcerea în țară, raportul întocmit de conducerea ansamblului a fost primit cu satisfacție de ministrul Teodor Coman, care a notat felicitări pe marginea documentului. Această misiune a confirmat rolul ansamblului nu doar ca formator cultural, ci și ca vector de imagine pentru regimul de la București. Documentele din arhivele CNSAS rămân o dovadă a modului în care arta populară a fost instrumentalizată în diplomația epocii, oferind totodată o privire rară asupra privilegiilor financiare de care se bucurau anumiți artiști în contrast cu realitățile economice dure ale populației din România comunistă.
Adaugă la Agregator.ro
