CNAS vrea să oblige românii fără venituri să plătească asigurare de sănătate, însă propunerea a stârnit un val de reacții negative din partea autorităților guvernamentale și a asociațiilor de pacienți. Subiectul a fost readus în atenția publică de Larisa Mezinu-Bălan, președintele interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în cadrul Profit.ro Health.forum.
Ce a propus conducerea CNAS?
Larisa Mezinu-Bălan a solicitat introducerea unor mecanisme obligatorii prin care persoanele fără venituri să achite contribuția la sănătate, motivând că în România există în prezent 2,9 milioane de cetățeni neasigurați. În prezent, aceștia pot opta pentru plata unei contribuții anuale, care pentru anul 2026 este stabilită la 2.430 de lei. Oficialul CNAS a afirmat: „Statul acesta trebuie să aplice urgent mecanisme obligatorii de plată a contribuţiei pentru aceste persoane. Eşti persoană activă, nu eşti în cadrul celor scutiţi de la plata contribuţiei, trebuie să plăteşti”.
Care este poziția Ministerului Sănătății?
La scurt timp după declarațiile făcute de șefa interimară a CNAS, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a intervenit pentru a infirma orice schimbare de legislație în acest sens. „Nu se schimbă nimic în fiscalitatea asigurărilor de sănătate!”, a declarat ministrul pentru Libertatea, punând capăt speculațiilor privind impunerea unor noi obligații fiscale pentru persoanele fără venituri.
De ce critică asociațiile de pacienți măsura?
Reprezentanții pacienților consideră propunerea CNAS ca fiind inaplicabilă și periculoasă pentru sănătatea publică. Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC), a subliniat lipsa de logică a măsurii: „E o întrebare simplă: din ce le obligi dacă n-au bani? Dacă nici ANAF-ul nu poate urmări acele persoane fără venituri să recupereze bani, cum ar putea Casa Națională de Sănătate?”.
În plus, Ștefan Răduț, vicepreședintele Asociației pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă (ASPTMR), a avertizat asupra riscurilor sociale majore:
- Restrângerea accesului la servicii medicale de bază, cum ar fi medicul de familie sau urgențele, ar putea duce la agravarea bolilor cronice.
- Există riscul apariției unor epidemii dacă persoanele cu boli transmisibile nu mai au acces la tratament.
- Finanțarea sistemului ar trebui să se bazeze pe surse precum accizele pe tutun și alcool, nu pe taxarea celor care trăiesc la limita subzistenței.
Contextul acestor dezbateri este marcat de subfinanțarea cronică a sistemului de sănătate. În timp ce CNAS invocă necesitatea lărgirii bazei de contribuabili, reprezentanții pacienților susțin că autoritățile ar trebui să se concentreze pe verificarea categoriilor care, deși au venituri, sunt scutite prin lege sau evită plata taxelor, în loc să pună presiune pe persoanele vulnerabile.
Sursa: libertatea.ro

