Noua variantă a Legii salarizării, elaborată la nivelul ministerelor Muncii, Finanțelor, Educației și Sănătății, aduce schimbări majore în modul de calcul și finanțare a veniturilor din sectorul bugetar.
Una dintre cele mai importante prevederi este plafonarea la 20% a sumei sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor raportat la salariile de bază. Proiectul introduce, în același timp, o formă de protecție pentru angajații ale căror venituri ar scădea odată cu aplicarea noii grile.
Plafon de 20% pentru sporuri, indemnizații și premii
Articolul 21 stabilește că totalul sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază și a celorlalte elemente salariale luate în calcul.
Calculul se realizează la nivelul ordonatorului principal de credite, cu excepția drepturilor prevăzute în proiect ca fiind exceptate de la calcul.
ART. 21
(1) Limita maximă a sporurilor, indemnizațiilor, primelor, premiilor și a altor elemente ale salariului lunar și soldei lunare/salariului lunar specific fiecărui domeniu de activitate este prevăzută în prezenta lege și în anexele nr. I – VIII.
(2) Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu poate depăși 20% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcție/salariilor de funcție, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deținut, a indemnizațiilor de încadrare și a indemnizațiilor lunare, după caz, pe ordonator principal de credite, cu excepția celor prevăzute a fi exceptate de la calculul acestui plafon.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
(4) Pentru unitățile din sistemul public de sănătate procentul prevăzut la alin. (2) se calculează la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare. Fondurile necesare pentru plata sporurilor care depășesc 20% la nivel de sursă de finanțare, se asigură prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite.
Personalul trimis în misiune permanentă în străinătate este exceptat de la aplicarea acestei reguli.
Pentru unitățile publice de sănătate, proiectul stabilește că fondurile necesare pentru plata sporurilor care depășesc plafonul de 20% la nivel de sursă de finanțare vor fi asigurate prin transferuri din bugetul ordonatorului principal de credite.
Sănătatea primește un mecanism separat de finanțare
Proiectul schimbă și mecanismul prin care sunt finanțate influențele salariale pentru personalul din unitățile sanitare publice aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate.
Articolul 34 prevede transferuri distincte din FNUASS pentru acoperirea creșterilor salariale generate de aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 și a noii legi.
Art. 34
(1) Pentru personalul încadrat în unităţile sanitare publice aflate în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate influențele financiare determinate de creșterile salariale generate de aplicarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor prezentei legi, se asigură prin transferuri din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de la o poziţie distinctă.
În perioada în care cheltuielile salariale sunt finanțate prin mecanismul prevăzut la articolul 34, pentru personalul încadrat pe funcțiile din anexa nr. II se asigură nivelul minim al sporurilor prevăzute în această anexă.
Angajații care pierd bani vor primi o diferență tranzitorie
Proiectul introduce o prevedere menită să evite o scădere imediată a veniturilor pentru angajații care, după intrarea în vigoare a noii legi, ar ajunge la un salariu mai mic decât cel încasat în noiembrie 2026.
În aceste situații se acordă o diferență salarială tranzitorie, cu condiția ca angajatul să ocupe aceeași funcție și să lucreze în aceleași condiții.
Diferența se menține însă doar până când creșterile salariale ulterioare duc venitul calculat potrivit noii legi la nivelul celui din noiembrie 2026.
Articolul 33 prevede:
ART. 33
(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, salariul în străinătate, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi este mai mic decât salariul lunar, salariul în străinătate,solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial, pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(2) Diferența salarială tranzitorie acordată potrivit alin. (1) se reduce în limita creșterilor ulterioare ale salariului lunar, salariului în străinătate, a soldei lunare/salariului lunar al funcției, până la stingerea integrală a acesteia la data la care salariul lunar, salariul în străinătate, solda lunară/salariul lunar determinate potrivit prezentei legi ajunge la nivelul salariului lunar, salariului în străinătate, soldei lunare/salariului lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026.
(3) În salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene, determinate potrivit art.16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(4) În salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale pentru gestionarea de fonduri europene, determinate potrivit art.17, alin.(1) – (2^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(5) În salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ stimulentele acordate pentru gestionarea financiară a fondurilor europene.
(6) În salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aflat în plată în luna noiembrie 2026, luat în considerare pentru calcularea diferenței salariale tranzitorii, nu se includ drepturile salariale reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017 cu modificările și completările ulterioare preluate în prezenta lege la art. 17, art.18, art. 22 alin. (12), în anexa I cap.I lit. B art. 8 și în anexa nr. II cap. II art. 1 – 3 la prezenta lege, precum și drepturile salariale cu caracter temporar și variabil condiționate de activitatea desfășurată în diferite condiții.
(7) Diferența salarială tranzitorie are același regim fiscal ca celelalte drepturi salariale stabilite prin prezenta lege, conform art. 31.
(8) Persoana care, în urma modificării raportului de muncă/de serviciu ulterior lunii noiembrie 2026, ocupă o funcție similară unei funcții de la nivelul aceleiași instituții/autorități, pentru care se acordă diferența salarială tranzitorie, în condițiile alin. (1), beneficiază de o diferență salarială tranzitorie egală, dacă titularul funcției similare îndeplinește aceleași criterii/condiții specifice pentru acordarea drepturilor salariale ca titularul funcției în cauză, respectiv de o fracție din diferența salarială tranzitorie în cazul îndeplinirii parțiale a criteriilor/condițiilor specifice pentru acordarea drepturilor salariale ca titularul funcției în cauză. Dispozițiile sunt aplicabile în mod corespunzător și personalului nou-încadrat în funcţii din sectorul bugetar după data intrării în vigoare a prezentei legi.
(9) Drepturile salariale care remunerează activitatea desfășurată anterior lunii noiembrie 2026 nu se iau în calcul pentru stabilirea diferenței salariale tranzitorii, inclusiv în cazul respectivele drepturi salariale sunt achitate concomitent cu drepturile salariale care remunerează activitatea desfășurată în luna noiembrie 2026.
(10) Diferența salarială tranzitorie se ia în calcul la stabilirea cuantumului pensiilor de serviciu, potrivit dispozițiilor legale care reglementează condițiile de acordare și cuantumul acestora.
12 grade salariale în noua grilă
Noua structură de salarizare va avea 12 grade salariale, potrivit articolului 9. Fiecărui grad îi corespunde un interval de coeficienți de salarizare.
Proiectul stabilește ca principii ale sistemului legalitatea, nediscriminarea, egalitatea pentru muncă de valoare egală, stimularea performanței, ierarhizarea, transparența, sustenabilitatea financiară și publicitatea veniturilor salariale.
Creșterile salariale, condiționate de evoluția economiei
Valoarea de referință urmează să fie stabilită anual prin hotărâre de Guvern, după propunerea comună a Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor și consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
Proiectul prevede că majorarea cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu trebuie să depășească procentul de creștere nominală a PIB prevăzut în cadrul macroeconomic.
Totodată, valoarea de referință nu poate fi stabilită pentru un an la un nivel inferior celui din anul precedent.
Ministerul Finanțelor va prezenta în luna iunie a fiecărui an un raport privind evoluția cheltuielilor de personal și impactul financiar al aplicării valorii de referință și al celorlalte prevederi ale legii.
Toate actele normative subsecvente vor trebui să includă o declarație de impact financiar și să fie adoptate cu avizele Ministerului Finanțelor și Ministerului Muncii, precum și cu solicitarea opiniei Consiliului Fiscal.
Adaugă la Agregator.ro