Ministrul Educației, Sorin Costreie, a adus în discuție la Digi 24 statutul său de independență în cadrul executivului, abordând totodată situația în care PSD a propus un ministru delegat special forjat pentru segmentul de învățământ preuniversitar, subliniind că decizia politică aparține în mod direct prim-ministrului, iar separarea domeniilor reprezintă o practică benefică pentru sistemul de învățământ românesc.
Independența guvernamentală și deciziile cabinetului
Oficialul a ținut să clarifice modul în care se vor stabili liniile directoare în sistemul de învățământ, arătând că acestea vor fi trasate exclusiv prin consultare directă cu premierul României, cel care exercită coordonarea întregului guvern, și nu sub dictarea social-democraților.
Referindu-se la prezența unui reprezentant PSD în cadrul ministerului, el a argumentat că această structură clarifică atribuțiile, fiind ferm convins că împărțirea responsabilităților este o măsură binevenită.
Practica europeană privind divizarea portofoliului
În argumentația sa, responsabilul de la educație a invocat modelele adoptate la nivel internațional, menționând că împărțirea portofoliului în două entități distincte funcționează deja în numeroase state europene.
Acesta a exemplificat situații din țări precum Franța, Suedia, Polonia, Danemarca, Finlanda sau Spania, remarcând că separarea sau structurarea pe mai multe paliere reflectă tendințe administrative întâlnite frecvent în spațiul comunitar.
Impactul asupra percepției cadrelor didactice
Totodată, ministrul a punctat o problemă de percepție internă existentă în interiorul sistemului educațional autohton, explicând că un conducător provenit din zona preuniversitară este adesea privit cu rezerve de comunitatea academică universitară, și invers.
Pentru a depăși aceste bariere de neîncredere, el consideră că gestionarea separată a celor două subsisteme, deja reglementate prin două legi organice distincte intrate în vigoare din anul 2023, reprezintă o soluție optimă.
Puncte cheie ale viziunii exprimate:
-
Decizia politică: Politicile din domeniu vor fi stabilite cu acordul premierului, care coordonează activitatea guvernamentală.
-
Separarea subsistemelor: Învățământul preuniversitar și cel universitar trebuie separate pentru a evita impunerea unei singure viziuni.
-
Legislația existentă: Încă din 2023, România funcționează pe baza a două legi organice diferite pentru cele două etape educaționale.
-
Modele europene: Țări precum Franța, Suedia, Polonia, Danemarca sau Finlanda aplică modele similare de organizare a ministerelor.
În perioada următoare, oficialul urmărește ca evoluția administrativă să ducă la crearea a două ministere separate, în care cele două ramuri ale învățământului să fie conduse independent de profesioniști legitimați în fața propriilor colegi din sistem.
Adaugă la Agregator.ro
