Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a lansat o serie de critici dure la adresa planului de guvernare pus pe masă de Executivul condus de Luca Niculescu, argumentând că digitalizarea este promovată în mod eronat drept un panaceu pentru tăierea costurilor şi înlăturarea birocraţiei, deşi România se plasează pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe digitale fundamentale şi gradul în care populaţia colaborează online cu instituţiile statului.
Iluzia simplificării administrative prin tehnologie
În optica reprezentantului AUR, procesul de digitalizare nu are cum să aducă o simplificare reală a aparatului administrativ atât timp cât nu se intervine direct asupra volumului masiv de date şi acte cerute cetăţenilor şi companiilor, și nici cât timp se mențin contractele IT atribuite cu dedicație.
Peiu a subliniat că strategia Executivului Luca Niculescu tratează digitalizarea ca pe o soluție universală miraculoasă, o abordare care reflectă atât o înțelegere defectuoasă a fenomenului, cât și o ruptură totală de realitatea cotidiană.
Problemele reale din spatele eșecurilor informatice
Birocrația nu este generată de prezența fizică în fața funcționarilor, ci de cantitatea copleșitoare de informații cerută de instituții. În plus, platformele informatice nefuncționale, precum exemplul notoriu de la Casa de Sănătate, nu fac altceva decât să prelungească timpul necesar pentru rezolvarea unor chestiuni minore.
Mai mult, costurile nu vor scădea niciodată dacă investițiile digitale vin la pachet cu contracte cu dedicație, ale căror prețuri depășesc de câteva ori media pieței, amintind în acest sens de celebrul scandal Microsoft sau de înțelegerile purtate de autorități cu firma Schwarz Digits, cunoscută publicului prin magazinele Lidl și Kaufland.
Radiografia digitală a României în statistici europene
Liderul senatorilor AUR a adus în discuție date concrete privind poziția României în clasamentele europene, evidențiind următoarele aspecte critice:
-
Competențe digitale reduse: România înregistrează cea mai mică pondere din Uniunea Europeană referitoare la populația adultă cu abilități digitale fundamentale, deținând patru dintre ultimele cinci regiuni din blocul comunitar.
-
Valori minime în regiuni: Pragul minim la nivelul UE este atins în macro-regiunea 4, formată din Banat și Oltenia, unde doar 27,1% dintre locuitori dețin asemenea abilități. Situația este similară în macro-regiunea 1 (Vest plus Centru) cu 29,9%, în macro-regiunea 2 (Dobrogea plus Moldova) cu 30,2%, și în macro-regiunea 3 (Muntenia) cu 37,95%, în timp ce media europeană ajunge la 60,4%.
-
Interacțiune online scăzută cu statul: Doar șase regiuni din întreaga Uniune Europeană au raportat ponderi sub 20,0% în privința dialogului digital cu autoritățile în anul 2025, iar toate acestea se află în România.
-
Discrepante teritoriale majore: Cel mai slab rezultat a fost consemnat în Sud-Vest Oltenia, cu 12,9%. În Muntenia procentul este de 13,4%, în Moldova de 13,6%, în Nord-Vest de 14,8%, în Centru de 14,5%, în Dobrogea de 16,7%, în Vest de 21,4%, iar în București-Ilfov puțin peste 27%, în timp ce media UE se situează la 57,7%.
Perspective și pași următori
În perioada următoare, dezbaterile politice se vor concentra pe viitorul program de guvernare și pe modul în care Executivul va răspunde acestor semnale de alarmă legate de decalajele majore de infrastructură digitală și competențe populaționale, în contextul în care criticile opoziției cer o reevaluare completă a strategiei de digitalizare a statului.
Adaugă la Agregator.ro
