BUCUREȘTI — O propunere legislativă depusă recent la Senat ar putea schimba radical modul în care cetățenii și firmele din România încheie contracte, divorțează sau apelează la servicii de consultanță juridică. Proiectul de lege prevede redactarea obligatorie de către un avocat a anumitor tipuri de contracte sub semnătură privată, asistență juridică obligatorie pentru părinții care divorțează (inclusiv la notar), dar și reglementări stricte pentru platformele digitale și aplicațiile de inteligență artificială (AI) care oferă sfaturi juridice.
Proiectul vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat și completarea Codului Civil.
1. Avocat obligatoriu pentru redactarea contractelor: Cine sunt persoanele și firmele afectate
Cea mai dezbătută modificare se aplică documentelor încheiate sub semnătură privată. Inițiativa impune ca, în situațiile în care legea cere forma scrisă pentru validitatea sau dovedirea unui contract, actul să fie obligatoriu întocmit de un avocat.
Potrivit proiectului, printre actele care ar putea intra sub incidența acestei cerințe se numără:
-
Contractele individuale de muncă: Angajatorii ar putea fi obligați să apeleze la avocați pentru fiecare angajare sau act adițional (deși raportul cu prevederile actuale din Codul Muncii necesită clarificări).
-
Contractele de arendare: Proprietarii de terenuri agricole și fermierii vor fi direct afectați, forma scrisă fiind obligatorie prin Codul Civil.
-
Cesiunea drepturilor de autor: Vizate sunt contractele încheiate de programatori, designeri, fotografi, redactori și alți creatori de conținut.
-
Contractele de sponsorizare și voluntariat: Încheiate de firme, asociații, fundații și ONG-uri.
-
Contractele PFA: Orice acord încheiat de persoane fizice autorizate pentru care legea impune forma scrisă.
Important: Nerespectarea acestei obligații nu va duce automat la anularea contractului, decât dacă o lege specială prevede expres sancțiunea nulității.
2. Divorțul cu copii minori: Asistența juridică devine obligatorie, inclusiv la notar
Proiectul introduce obligativitatea asistării de către un avocat pentru soții care divorțează și au copii minori (născuți în timpul căsătoriei, din afara acesteia sau adoptați).
Această măsură se va aplica atât în instanță, cât și în procedura notarială. În prezent, părinții pot divorța pe cale notarială prin acord direct. Inițiatorii susțin că prezența avocatului garantează protejarea interesului superior al copilului și previne semnarea unor acorduri ale căror efecte juridice nu sunt pe deplin înțelese de părinți.
Pentru persoanele cu venituri reduse, proiectul menționează posibilitatea acordării asistenței juridice din oficiu sau a ajutorului public judiciar, în condițiile legii.
3. Reglementări stricte pentru consultanța juridică online și Inteligența Artificială
Propunerea legislativă definește clar consultanța juridică ca fiind „un serviciu personalizat prin care se aplică norme de drept unei situații concrete”. Informarea generală, cercetarea și instrumentele standardizate nu vor fi afectate.
Cu toate acestea, proiectul stabilește că:
-
Aplicațiile AI și platformele LegalTech: Dacă un soft sau un site oferă recomandări juridice personalizate pe baza unei analize de caz, activitatea va fi încadrată drept consultanță juridică rezervată exclusiv avocaților.
-
Sancțiuni severe: Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) va putea cere în instanță sistarea rapidă a serviciilor online neautorizate (în baza Digital Services Act), iar utilizarea fără drept a titlului de avocat sau a denumirilor protejate va fi pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
4. Extinderea atribuțiilor și facilități noi pentru avocați
Proiectul extinde portofoliul de activități pe care le pot desfășura avocații:
-
Administrare de fonduri: Efectuarea de plăți în numele clienților (mecanisme escrow) și păstrarea de înscrisuri.
-
Servicii conexe: Înființări de firme, servicii de recuperare creanțe, executare testamentară și mediere (fără autorizare de la Consiliul de Mediere).
-
Sediu temporar de firmă: Societățile vor putea își stabili sediul profesional la cabinetul avocatului pentru o perioadă de maximum un an.
-
Protecția datelor și a echipamentelor: Extinderea secretului profesional asupra datelor stocate în cloud și dreptul avocaților de a păstra telefoanele și laptopurile în instanțe, parchete și locuri de detenție.
-
Debirocratizare: Împuternicirea avocațială va înlocui procura specială în raporturile cu terții.
5. Reacții aprinse: Susținerea UNBR versus critici din mediul de afaceri și politic
Proiectul de lege depus la Senat la 14 octombrie 2026 a stârnit controverse majore:
-
Susținerea UNBR: Traian Briciu, președintele UNBR, argumentează că modificările vor ajuta la prevenirea litigiilor, vor proteja secretul profesional și vor combate serviciile juridice neautorizate, oferind mai multă siguranță cetățenilor.
-
Critici din mediul politic: Reprezentanții USR au criticat dur inițiativa, avertizând că aceasta creează birocrație și costuri suplimentare pentru populație și firme. Deputatul Alexandru Dimitriu a catalogat proiectul drept o încercare de a impune o „ștampilă de avocat” pe orice document și a anunțat retragerea semnăturilor de susținere ale partidului.
-
Reacția antreprenorilor: Oamenii de afaceri acuză crearea unui „monopol” în favoarea avocaților, afectând direct contabilii, firmele de consultanță în afaceri și dezvoltatorii de instrumente digitale LegalTech.
Stadiul legislativ
Proiectul se află în dezbatere la Senat (prima Cameră sesizată). Pentru a deveni lege, acesta trebuie să fie votat de ambele Camere ale Parlamentului, promulgat de Președintele României și publicat în Monitorul Oficial.
Adaugă la Agregator.ro