România se confruntă cu riscul major de a pierde aproximativ 3,4 miliarde de euro din cele 6,4 miliarde de euro aferente cererilor de plată 5 și 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Avertismentul a fost lansat vineri de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Alexandru-Mihai Ghigiu, care a subliniat că mai multe jaloane critice rămân în zona de risc, punând în pericol o parte semnificativă din finanțarea europeană alocată.
Stadiul evaluărilor Comisiei Europene
Conform declarațiilor ministrului pentru Antena 3 CNN, situația este una tensionată, având în vedere valoarea considerabilă a fondurilor vizate. „Riscul este ca din două cereri de plată, care însumează 6,4 miliarde de euro, să pierdem undeva în jur de 3,4 miliarde de euro, chiar mai mult de jumătate”, a precizat Alexandru-Mihai Ghigiu. În ceea ce privește calendarul deciziilor, autoritățile române așteaptă un verdict oficial din partea Comisiei Europene pentru cererea de plată 5 la finalul săptămânii viitoare. Evaluarea aferentă cererii de plată 6 este prognozată să fie finalizată la sfârșitul lunii noiembrie sau în primele zile ale lunii decembrie.
Reformele ANI și AMEPIP, sub lupă
Printre cele mai problematice aspecte care contribuie la acest risc ridicat se numără două reforme majore, incluse în cererea de plată 6: Legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI) și funcționarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). „Sunt două jaloane foarte mari care sunt considerate reforme, cea referitoare la Legea ANI și cea referitoare la AMEPIP, în care există în continuare risc. Există în continuare un risc ridicat să pierdem sume”, a explicat ministrul. În ciuda acestor rețineri ale forurilor europene, oficialul român susține că, din punct de vedere tehnic, toate obligațiile au fost îndeplinite, autoritățile depunând eforturi pentru a demonstra că măsurile legislative adoptate au întărit capacitatea ANI și au eliminat portițele de evitare a sancțiunilor.
Proceduri de contestare și contextul PNRR
Ministrul Ghigiu a menționat că, după primirea notificărilor oficiale, România va beneficia de un interval de aproximativ două luni pentru a depune contestații și documente justificative suplimentare, în scopul de a proba realizarea reformelor. Discuțiile pe marginea acestor jaloane au avut loc la niveluri înalte, implicând consultări cu vicepreședintele Comisiei Europene și abordări directe între premier și președinta Comisiei Europene. Planul Național de Redresare și Reziliență, aprobat inițial în octombrie 2021, a suferit modificări importante, valoarea sa fiind ajustată în iulie 2026 la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Accesarea acestor fonduri, esențiale pentru investiții în sănătate, infrastructură și educație, rămâne strict condiționată de respectarea calendarului de reforme asumate în relația cu Uniunea Europeană.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
