România, captivă într-o criză financiară continuă

Cabinetul condus de Luca Niculescu a operaționalizat, în data de vineri 30 octombrie, prima sa revizuire a bugetului pe anul curent, punând în prim-plan o dinamică alarmantă a finanțelor țării și necesitatea imperioasă de a acoperi costurile urgente ale statului. Concomitent, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că o a doua operațiune de acest tip va avea loc până la încheierea lunii noiembrie. Expertul financiar Adrian Negrescu, consultat pe marginea acestor evenimente, trage un semnal de alarmă privind o prăbușire mascată a economiei, menționând că fondurile pe care Ministerul le vehiculează în discursuzile oficiale au fost deja alocate pentru diverse intervenții, în timp ce datoriile publice continuă să se acumuleze într-un ritm periculos pentru echilibrul macroeconomic.

O spirală periculoasă a datoriilor publice

Specialistul economic Adrian Negrescu avertizează că România navighează spre un dezechilibru bugetar sever, neavând la dispoziție rezerve financiare capabile să acopere deficitul de 4,2 miliarde de euro. O analiză atentă a datelor transmise de ministrul Alexandru Nazare scoate la iveală faptul că resursele invocate de autorități sunt deja epuizate pe diverse șantiere și lucrări publice. Proiectul publicat joi, 29 octombrie, de Ministerul Finanțelor oficializează o majorare a deficitului cu 3,5 miliarde de lei, plafonul total ajungând la 130,3 miliarde de lei.

Totuși, ținta de deficit se menține la cota de 6,2% din PIB, datorită unei revizuiri în sens crescător a valorii nominale a economiei naționale. Noile fonduri obținute prin rectificare merg către sectoare vitale precum sănătatea, retribuțiile bugetare, sistemul de pensii și susținerea autorităților locale, în timp ce alte portofolii ministeriale suferă tăieri substanțiale. Presiunea este amplificată de cheltuielile masive cu dobânzile, care depășesc pragul de 3% din PIB, reprezentând aproape o zecime din totalul veniturilor fiscale. În plus, o eventuală nevalidare a cererilor de plată de către oficialii de la Bruxelles poate destabiliza complet traiectul fiscal.

Povara dobânzilor covârșește investițiile statului

La nivelul primelor nouă luni din an, costul aferent dobânzilor s-a ridicat la 51 miliarde lei, depășind cu 16 miliarde lei totalul fondurilor alocate de stat pentru investiții din resurse proprii. O mare parte din efortul investițional a fost susținut extern, din cele 106 miliarde lei orientate spre dezvoltare, 71 miliarde lei provenind de la Uniunea Europeană și doar 35 miliarde lei din bugetul național. Practic, două treimi din proiectele de dezvoltare au fost finanțate din fonduri comunitare.

Dificultatea majoră rămâne în zona costurilor de împrumut, care au înregistrat un salt de 27% comparativ cu intervalul similar din anul precedent, în timp ce cheltuielile de capital s-au diminuat cu 12%. Până la încheierea anului în curs, autoritățile au obligația de a identifica încă 70 de miliarde de lei pentru a acoperi atât deficitul curent, cât și obligațiile financiare ajunse la scadență.

Efecte limitate și stingerea incendiilor instituționale

Intervenția bugetară actuală are mai degrabă un caracter de corecție punctuală decât de relansare economică profundă. Conform analizei realizate de Adrian Negrescu, măsurile adoptate de cabinet redistribuie o lipsă cronică de resurse cu care sectorul public se confruntă de trei ani. O mare parte din fondurile vehiculate provin din împrumuturi recente, instituțiile financiare ale statului urmărind cu maximă prudență evoluția intrărilor de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Absorbția banilor europeni rămâne colacul de salvare pentru următoarea rectificare programată de ministrul Nazare. Fără cele 6,4 miliarde de euro așteptate din PNRR, întregul edificiu bugetar se poate prăbuși, afectând în special sectorul construcțiilor și companiile blocate din cauza facturilor restante decontate cu mare întârziere.

Radiografia unei crize financiare profunde

• România plătește zilnic o medie de 37 milioane de euro doar pentru serviciul datoriei publice, echivalentul a aproximativ 13 miliarde de euro anual.
• Pentru anul viitor, estimările indică un vârf istoric de plată de 29 miliarde de euro în contul datoriei publice acumulate.
• Guvernul se confruntă cu obiectivul dificil de a reduce deficitul la 5,2% din PIB, în timp ce cheltuielile cu dobânzile continuă să urce din cauza lipsei unor programe reale de reformă.
• Banii alocați prin prima rectificare acoperă necesități stringente: medicamente și spitale în subordinea Sănătății, pensiile lunii decembrie și sprijin de 2 miliarde de lei pentru primării.

Perspective sumbre pentru finalul de an

Puterea de cumpărare, afectată de inflație

În perioada următoare, atenția mediului economic se va concentra exclusiv pe capacitatea executivului de a debloca fondurile comunitare și de a gestiona scadențele financiare masive programate pentru finalul lunii noiembrie și luna decembrie. Orice blocaj în fluxul de numerar european riscă să transforme ajustările fiscale actuale într-un simplu excepționalism pe termen scurt, lăsând economia vulnerabilă în fața unei poveri a datoriilor greu de sustinut pe termen mediu.

Adaugă la Agregator.ro