Contestații ferme în spațiul public
Deputatul USR Radu Miruță a ținut să clarifice vineri situația controversată referitoare la proiectul dronelor produse în România, respingând categoric acuzațiile apărute în presă. Acesta a catalogat drept un „fake news” informația vehiculată recent, potrivit căreia ar fi blocat dezvoltarea acestui proiect strategic. Miruță a subliniat că astfel de afirmații, bazate pe „surse” anonime, sunt lipsite de fundament și a solicitat dovezi concrete în sprijinul unor astfel de acuzații grave, în loc de speculații nefondate.
Viziunea asupra producției: Industrie și parteneriat privat
În centrul disputei se află viziunea lui Radu Miruță privind modul în care ar trebui să fie realizate aceste drone. Deputatul a clarificat că nu a solicitat niciodată ca ansamblurile hardware sau componentele fizice ale dronelor să fie fabricate de entități precum Romtehnica sau direct de către Ministerul Apărării Naționale (MApN). Dimpotrivă, poziția sa constantă a fost că producția hardware-ului trebuie să fie realizată de industria de profil, în strânsă colaborare cu sectorul privat, pentru a asigura eficiența și calitatea necesară.
Software-ul, punctul critic pentru securitatea Armatei
Punctul central al intervenției lui Miruță vizează componenta software a sistemelor aeriene fără pilot. Acesta insistă că software-ul dronelor trebuie să rămână sub controlul direct și exclusiv al Armatei Române. Argumentul principal este natura clasificată a informațiilor cu care operează aceste sisteme. Deoarece software-ul gestionează date sensibile, este esențial ca specialiștii militari să aibă capacitatea de a interveni și de a modifica codul rapid, în funcție de evoluția scenariilor tactice pe teren. În prezent, procedura ar fi extrem de greoaie, necesitând o nouă achiziție prin sistemul SICAP ori de câte ori planurile tactice ale Armatei suferă modificări, ceea ce ar fi inacceptabil din punct de vedere strategic.
Importanța controlului tehnic asupra datelor
- Integrarea datelor: Performanța dronelor depinde de capacitatea software-ului de a procesa fluxuri diverse de informații secrete, provenite de la radare, avioane de luptă, tancuri și sisteme antiaeriene.
- Eliminarea barierelor: Sistemul trebuie să poată decapsula headere specifice producătorilor pentru a centraliza datele într-o bază unică, permițând analiză complexă și coordonarea roiurilor de drone.
- Autonomie tactică: Deciziile luate de software, uneori chiar fără intervenție umană, trebuie să fie sub controlul specialiștilor români pentru a asigura independența față de factorii externi.
- Resurse umane: Armata dispune de personal calificat care poate gestiona aceste actualizări, optimizând astfel viteza de reacție a sistemelor.
Suspiciuni privind gestionarea fondurilor
Radu Miruță a exprimat îngrijorări privind direcția în care se îndreaptă proiectul, menționând că există intenții de a transfera totul către Ministerul Economiei. Acesta consideră că o astfel de decizie denotă o înțelegere deficitară a nevoilor reale ale Armatei, unde un software „luat de-a gata” din piață nu poate înlocui unul croit special pentru cerințele specifice ale apărării naționale. Deputatul a sugerat că substratul acestor manevre ar putea fi legat de fondurile rămase din programul SAFE, sugerând că interesul ar putea fi orientat către distribuirea banilor către firme „prietene”, cu riscul de a compromite capabilitățile pe termen lung ale Armatei Române.
Următorii pași
În perioada următoare, rămâne de văzut cum va evolua dialogul instituțional între factorii decizionali implicați în acest proiect de apărare. Radu Miruță continuă să susțină necesitatea unei abordări care să pună pe primul loc capacitatea proprie a Armatei, cerând transparență și o strategie clară, care să evite dependența tehnologică externă și să garanteze securitatea operațională a sistemelor de drone pe care România dorește să le dezvolte.
Adaugă la Agregator.ro
