Radu Marinescu, ministrul Justiției, a comentat problema privind restanțele salariale ale magistraților și decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), duminică seară, la TVR Info. Reacția oficialului vine în contextul în care instanța europeană a subliniat că judecătorii români care au pronunțat decizii privind propriile drepturi salariale erau susceptibili de a se afla într-un conflict de interese.
Ce a declarat ministrul Justiției despre posibilul conflict de interese?
Ministrul Justiției a susținut că, într-un stat de drept, soluționarea oricărui litigiu este de competența instanțelor judecătorești, indiferent dacă un judecător este el însuși parte într-un proces.
„Referitor la conflictul de interese amintit în economia celor considerente, trebuie să fim conştienţi de o chestiune: că dezlegarea unui litigiu într-un stat de drept trebuie să o facă justiţia. Dacă judecătorul este şi el justiţiabil, că nu poţi să-l împiedici să fie şi el justiţiabil, cine să-l judece pe judecator? Un medic? Un inginer? Tot justiţia ar trebui să-l judece”, a declarat Radu Marinescu pentru TVR Info.
Acesta a precizat că nu se poate considera că procesul unui cetățean care este judecător nu ar putea fi judecat de sistemul judiciar, întrucât justiția are rolul de a dezlega litigiile. De asemenea, ministrul a adăugat că această chestiune trebuie tratată cu atenție și că „pentru viitor este foarte important ca justiţa să nu încerce să intre în sfera Executivului sau a Legislativului”.
Ce au stabilit judecătorii CEDO în procesul restanțelor salariale?
Magistrații români care au reclamat la CEDO, în anul 2024, neplata integrală a restanțelor salariale au pierdut definitiv procesul. Un complet format din șapte judecători ai instanței europene a declarat cererile acestora ca fiind „vădit neîntemeiate”.
În motivarea hotărârii, CEDO a invocat existența unor circumstanțe excepționale și constrângeri bugetare deosebite, pe care autoritățile române le-au gestionat printr-o serie de ajustări succesive ce au permis executarea treptată a deciziilor judecătorești.
Instanța de la Strasbourg a reținut mai multe aspecte majore:
- Judecătorii naționali care s-au pronunțat asupra drepturilor salariale de care beneficiau erau „susceptibili” de a genera un „conflict de interese”, interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparțială a funcției.
- Sumele datorate magistraților erau semnificativ mai mari în comparație cu cele cuvenite celorlalți funcționari publici.
- Reclamanții nu făceau parte dintr-un grup vulnerabil, iar eșalonarea plăților nu i-a lipsit de mijloacele necesare pentru asigurarea subzistenței.
Ce precizări a făcut Înalta Curte de Casație și Justiție?
În urma deciziei pronunțate de instanța europeană, Înalta Curte de Casație și Justiție a precizat că decizia CEDO privind neplata integrală a restanțelor salariale ale magistraților și litigiul existent între ÎCCJ și Guvernul României reprezintă chestiuni juridice distincte.

