Propuneri privind noua hartă administrativă a României
Europarlamentarul Dragoș Benea, președintele PSD Bacău și coordonatorul grupului de lucru responsabil cu reorganizarea administrativ-teritorială a României, a prezentat recent o serie de criterii care ar putea sta la baza unei noi hărți administrative a țării. Propunerea vizează adoptarea unui sistem de regionalizare inspirat de modelul actual al Curților de Apel, care în prezent sunt în număr de 15 și deservesc mai multe județe. Această abordare ar putea conduce la o comasare a județelor, numărul final al acestora putând varia între 17 și 20, conform declarațiilor făcute de oficial.
Modelul Curților de Apel ca punct de plecare
Dragoș Benea a explicat că acest model a fost ales deoarece sistemul juridic a demonstrat o mai mare flexibilitate și eficiență în organizare, comparativ cu administrația publică locală. „Am propus ca punct de plecare organizarea curților de apel. Nu am spus că aceasta va fi forma finală, ci doar că este un punct de plecare. Organizarea curților de apel s-a realizat într-un sistem juridic mai rigid, din motive obiective, dar care a progresat eficient”, a declarat acesta. Oficialul a subliniat că actuala structură administrativă este îngreunată de interese locale, susținând că reorganizarea ar trebui să se bazeze pe cifre și criterii obiective. Reorganizarea curților de apel a fost inițiată, din punct de vedere istoric, de Mircea Ionescu-Quintus, în anul 1992.
Retrogradarea orașelor mici la rangul de comună
O altă componentă importantă a planului de reorganizare vizează statutul localităților urbane. Conform datelor furnizate de Recensământul din 2021, 55% dintre orașele României, reprezentând 146 de orașe și două municipii, ar urma să fie retrogradate la rangul de comune, deoarece au sub 10.000 de locuitori. Dragoș Benea a argumentat această măsură prin necesitatea corelării rangului administrativ cu capacitatea reală a localității: „În ceea ce privește orașele, acestea trebuie să revină la rangul pe care îl justifică prin ceea ce oferă. Nu poți să ai cifra de comună, dar organigramă de oraș. Sunt 38 de orașe care au sub 5.000 de locuitori, iar peste 55% dintre orașele din România au sub 10.000 de locuitori.”
Contextul reorganizării
Discuțiile privind reforma administrativă vin într-un moment în care se caută eficientizarea cheltuielilor publice și optimizarea organigramelor administrative. Planul propus de grupul de lucru condus de Dragoș Benea pune accent pe realitățile demografice actuale, evidențiind discrepanța dintre statutul oficial de oraș și numărul redus de locuitori din numeroase localități din țară. Impactul acestei măsuri ar viza sute de unități administrativ-teritoriale, de la cele cu populație între 8.000 și 9.999 de locuitori, precum Beiuș, Drăgănești-Olt sau Sovata, până la cele cu sub 4.000 de locuitori, cum este cazul localităților Țicleni, Azuga sau Băile Tușnad.
Sursa: www.stiripesurse.ro
Adaugă la Agregator.ro
