Repornirea Unității 1 de la Cernavodă pe 6 noiembrie a marcat o etapă importantă pentru producția de energie, însă a scos în evidență vulnerabilitatea centralei în fața secetei. Premierul Luca Niculescu a declarat, pe 7 noiembrie, că accelerarea proiectului Bala 2 este o prioritate, deși investiția aprobată în 2024 cu un buget de peste un miliard de lei nu a intrat încă în faza de execuție. Între necesitatea energetică și demararea lucrărilor rămân de parcurs etapele de avizare, finanțare și contractare.
Pierderi economice și stadiul investiției
Potrivit premierului, opririle reactoarelor din cauza nivelului scăzut al Dunării au generat pierderi de aproximativ un miliard de lei. Deși suma este comparabilă cu costul estimat al proiectului Bala 2, analiza publicată de Adevărul Financiar notează că nu există un calcul financiar detaliat care să ateste că investiția s-ar amortiza într-un singur episod de secetă. Conform HG nr. 1.079 din 4 septembrie 2024, valoarea aprobată a fost de 1.020.762.000 de lei, la prețurile din februarie 2023.
În prezent, demersurile administrative sunt în desfășurare. Comitetul interministerial Bala a fost constituit pe 14 august, iar în octombrie indicatorii actualizați au fost prezentați pentru avizare. Proiectul, care vizează o durată de implementare de 60 de luni, depinde acum de identificarea surselor de finanțare și lansarea achizițiilor publice.
Eficiența proiectului Bala 2
Obiectivul tehnic al proiectului este direcționarea unei cantități mai mari de apă către Dunărea Veche prin lucrări de dragaj și ridicarea pragului de fund. Se estimează o creștere a nivelului apei de până la 1,20 metri, însă specialiștii subliniază că aceasta nu reprezintă o protecție absolută în cazul unor secete extreme. În 2026, măsurile temporare, precum folosirea barjelor cu piatră, s-au dovedit a fi ineficiente, având un impact redus asupra debitului.
Riscuri strategice pe termen lung
Expertul în energie Silviu Gresoi a declarat pentru Adevărul Financiar că situația actuală reprezintă o problemă de siguranță națională: „Întârzierea proiectului Bala 2 este o problemă serioasă de securitate energetică, mai ales că vulnerabilitatea legată de debitul Dunării este cunoscută de peste două decenii. Când două reactoare care asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României depind de condițiile hidrologice, nu mai discutăm doar despre o investiție întârziată, ci despre un risc strategic.”
Gresoi subliniază că, deși Bala 2 va îmbunătăți condițiile de alimentare, sunt necesare „evaluări hidrologice riguroase, măsuri tehnice complementare și planuri de continuitate pentru situațiile critice”. În contextul în care extremele din 2026 nu au fost anticipate de studiile anterioare, se recomandă adaptarea proiectării pentru noile Unități 3 și 4.
Sursa: adevarul.ro

