Guvernul Bolojan ar putea fi pus în situația de a executa o hotărâre judecătorească cu un impact bugetar de aproape 5 miliarde de lei, dacă va pierde recursul în procesul intentat de Înalta Curte de Casație și Justiție privind plata salariilor restante ale magistraților.
Executivul avertizează că, fiind un guvern interimar, are atribuții limitate și nu poate adopta măsurile bugetare necesare pentru punerea în aplicare a unei asemenea decizii.
Recurs decisiv pe 9 iulie
ÎCCJ a acționat în judecată Ministerul Finanțelor pe 30 martie, solicitând includerea în bugetul pe 2026 a sumelor necesare plății drepturilor salariale restante.
Curtea de Apel București a dat câștig de cauză instanței supreme pe 5 mai, obligând Guvernul și Ministerul Finanțelor să facă demersurile necesare pentru alocarea fondurilor.
Ministerul Finanțelor a declarat recurs, iar termenul de judecată este programat pentru 9 iulie.
Impact financiar fără precedent
Potrivit documentelor analizate de Guvern, suma solicitată pentru plata salariilor restante este de aproximativ 4,8 miliarde de lei.
În cazul în care hotărârea rămâne definitivă și nu este executată în termen de 10 zile, statul ar putea plăti:
- penalități de circa 48 milioane de lei pe zi;
- dobânzi penalizatoare estimate la aproximativ 1,2 milioane de lei zilnic;
- o amendă de aproximativ 810 lei pentru fiecare zi de întârziere.
Executivul avertizează asupra unui precedent
Guvernul susține că o decizie definitivă în favoarea ÎCCJ ar putea produce efecte asupra întregului sistem bugetar.
Potrivit informării, orice ordonator principal de credite nemulțumit de bugetul primit prin lege ar putea solicita în instanță suplimentarea fondurilor, ceea ce ar afecta disciplina bugetară și ar crea dificultăți în respectarea angajamentelor asumate de România față de Comisia Europeană.
Trei scenarii pentru acoperirea cheltuielilor
Dacă procesul este pierdut definitiv, Guvernul ia în calcul trei variante pentru acoperirea impactului financiar:
- creșterea deficitului bugetar;
- reducerea semnificativă a altor cheltuieli publice;
- majorarea taxelor și impozitelor.
În același timp, Executivul analizează posibilitatea sesizării Curții Constituționale, considerând că litigiul ridică probleme privind raportul dintre puterea judecătorească și atribuțiile Parlamentului în materie de buget.

