Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, programată pentru data de 9 noiembrie, reprezintă un moment strategic pentru România. În cadrul întâlnirilor oficiale, inclusiv cele cu primarul general Nicușor Dan, țara noastră urmărește atingerea a trei obiective majore: operaționalizarea Hub-ului de securitate maritimă Varna–Constanța, identificarea de soluții europene pentru reducerea prețurilor la energie și garantarea unui nivel consistent al fondurilor de coeziune în viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Contextul actual: provocări europene și euroscepticism în creștere
Evenimentul are loc într-un climat european complex, marcat de instabilitate economică, inflație, prețuri ridicate la energie și o scădere a competitivității economice. În paralel, amenințările la adresa securității continentale, generate de contextul geopolitic actual, pun o presiune suplimentară pe statele membre.
Analistul politic Alexandru Coita a subliniat pentru „Adevărul” că România trebuie să gestioneze și o problemă internă sensibilă: creșterea euroscepticismului. „Din păcate, și în România există un val eurosceptic în creștere. Chiar dacă România istoric a fost unul dintre statele cele mai entuziaste în ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană, dacă în iarna lui 2024, în perioada cu Călin Georgescu, doar 10% dintre români se declarau în favoarea unui RoExit, în primăvara acestui an avem o dublare a acestei cifre”, a explicat acesta. În acest sens, autoritățile sunt îndemnate să adopte o poziție mai asertivă în relația cu Bruxelles-ul, transformând susținerea proiectului european în rezultate concrete pentru cetățeni.
Securitatea Mării Negre și autonomia energetică
O prioritate critică pe agenda discuțiilor este Hub-ul de securitate maritimă Varna–Constanța. Obiectivul este eficientizarea cooperării regionale și a schimbului de date pentru a contracara amenințările hibride. „Hub-ul Varna–Constanța trebuie operaționalizat cât mai repede. România ar trebui să aibă un rol mai important în ceea ce privește protecția țărmului Mării Negre de atacurile cu drone și în contextul războiului hibrid”, a precizat Coita, menționând că protejarea infrastructurii critice, precum proiectul Neptun Deep, este vitală pentru securitatea energetică națională și regională.
Energia și viitorul fondurilor de coeziune
În ceea ce privește prețurile la energie, analistul a cerut mecanisme europene comune care să protejeze industria și consumatorii de povara costurilor ridicate, factor care erodează competitivitatea economică a României. Totodată, negocierile pentru bugetul UE aferent perioadei 2028–2034 sunt considerate esențiale.
„Componenta de coeziune trebuie să rămână un element important al acestui buget, pentru că procesul de convergență nu s-a încheiat”, a declarat Alexandru Coita. Acesta a amintit că PIB-ul pe cap de locuitor al României a crescut de la 32% la 80% din media UE în ultimele două decenii, succes susținut de fondurile europene. Pentru a continua convergența în domenii precum infrastructura, sănătatea și educația, România trebuie să obțină angajamente ferme de finanțare, în ciuda abordărilor restrictive ale statelor contributoare nete.
Sursa: adevarul.ro
Adaugă la Agregator.ro
