Președintele Nicușor Dan a anunțat că România va reacționa oficial după incidentele recente din Marea Neagră, în contextul unor incendii izbucnite la bordul unor nave comerciale și al semnalării unor activități ale dronelor în apropierea spațiului aerian românesc.
Aflat joi la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, șeful statului a declarat că va discuta cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, despre coordonarea măsurilor de securitate. Nicușor Dan a avut deja o discuție cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, cei doi urmând să participe împreună la întâlnirea cu oficialul Alianței.
„Față de incidentele recente de securitate, am avut o scurtă discuție cu premierul bulgar acum, de dimineață, și, împreună cu acesta, o să avem o întâlnire cu secretarul general NATO după-amiaza acestei zile, ca să vedem cum putem să ne coordonăm mai bine pentru a răspunde provocărilor de securitate tot mai frecvente la Marea Neagră”, a declarat Nicușor Dan.
Ce spune președintele despre activarea articolului 4 din Tratatul NATO
Întrebat dacă România ia în calcul invocarea articolului 4 din Tratatul NATO după incidentele care au afectat nave comerciale, Nicușor Dan a spus că autoritățile au nevoie de mai multe informații înainte de a decide ce măsuri vor fi luate.
„Pentru că au trecut relativ puține ore și vrem să avem toate datele despre exact ce s-a întâmplat. Dar evident că o să existe o reacție. O să existe o reacție a statului român”, a afirmat președintele.
Articolul 4 permite unui stat membru NATO să ceară consultări cu ceilalți aliați atunci când consideră că securitatea, independența politică sau integritatea teritorială îi sunt amenințate. O asemenea solicitare nu declanșează automat o intervenție militară.
În apropiere de Sulina, miercuri seară, 14 octombrie, un incendiu a izbucnit la bordul navei Yara J, sub pavilionul Insulelor Comore. Echipajul a raportat un posibil atac cu dronă, dar cauza exactă a incidentului nu fusese confirmată oficial.
Un alt incendiu a fost semnalat joi dimineață pe nava Wine Trader, sub pavilion San Marino, aflată la aproximativ 14 mile marine de Sulina. Autoritățile române au intervenit pentru salvarea echipajului, iar mai mulți marinari au fost dați dispăruți.
În același timp, Ministerul Apărării Naționale a anunțat activități ale dronelor în apropierea spațiului aerian românesc și a mobilizat aeronave militare pentru supravegherea zonei.
România insistă pentru mutarea comandamentului NATO la Constanța
Unul dintre obiectivele Bucureștiului este găzduirea unui comandament aliat pentru Marea Neagră. Structura se află în prezent în Turcia, iar în cadrul NATO sunt analizate variante prin care aceasta să funcționeze prin rotație, inclusiv prin schimbarea periodică a locației.
„Asta este o discuție mai veche în cadrul NATO. Există un comandament pentru Marea Neagră. El este găzduit de Turcia de mai mulți ani și este o discuție despre faptul că acest comandament să fie rotațional. Și rotațional poate să însemne doar comanda sau poate să însemne și locația. Și noi ne dorim ca și locația. Deci acesta este unul din subiectele pe care le discutăm în cadrul NATO”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele anunțase în iunie 2026 că România dorește mutarea centrului NATO pentru Marea Neagră de la Istanbul la Constanța, începând din 2028.
Totodată, Bucureștiul urmărește obținerea unor echipamente suplimentare și consolidarea prezenței aliaților în regiune, pentru a descuraja noi amenințări.
„Evident că fiecare dintre țări își dorește o prezență aliată mai puternică în țara lor, pentru descurajare, și asta e ceea ce facem noi permanent, să cerem asta”, a afirmat președintele.
România și Bulgaria vor o poziție comună a Uniunii Europene
Bucureștiul și Sofia încearcă să obțină includerea unei referiri explicite la incidentele recente din Marea Neagră în concluziile reuniunii Consiliului European.
Potrivit lui Nicușor Dan, regiunea figurează deja în proiectul documentului, însă evoluțiile recente ar putea duce la completarea textului.
„Discuția pe Ucraina și discuția pe securitate vor fi mâine, în cursul dimineții. Și aici, și la propunerea României, este menționată în proiectul de concluzii regiunea Mării Negre. Față de incidentele astea, e posibil să apară o ușoară îmbunătățire a concluziilor, la propunerea noastră și a Bulgariei”, a declarat Nicușor Dan.
Cele două țări susțin și dezvoltarea unui centru european de securitate maritimă civilă, care să contribuie la supravegherea traficului naval, protejarea infrastructurii critice și gestionarea situațiilor de criză. Proiectul european este separat de comandamentul militar NATO dorit de România.
Rutele maritime mai sigure pot însemna costuri suplimentare
Președintele a fost întrebat și dacă navele comerciale ar putea circula de-a lungul coastelor României, Bulgariei și Turciei pentru a reduce riscurile de securitate.
Nicușor Dan a explicat că navigația prin apele teritoriale beneficiază de un regim juridic diferit, dar presupune trasee mai lungi și un consum mai mare de timp și combustibil.
„E vorba de drept internațional. Evident că ești mai sigur când treci prin apele teritoriale, pentru că există un alt regim juridic. Evident că, economic, ca să o iei de-a lungul, în apele teritoriale, înseamnă să o iei de-a lungul țărmului și distanța e mai lungă și cheltuiești mai mult timp și combustibil”, a explicat președintele.
În condiții de relativă pace, transportatorii aleg de regulă rute directe pentru a reduce costurile. Atacurile și incidentele recente au readus însă în atenție vulnerabilitatea navigației comerciale din Marea Neagră.
Miza bugetului UE: bani pentru agricultură, coeziune și firmele românești
Pe lângă securitatea regională, Nicușor Dan a prezentat prioritățile României în negocierile privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
România și Italia coordonează grupul „Prietenii Coeziunii”, care susține menținerea finanțărilor pentru agricultură și dezvoltare regională.
„În esență, ne dorim ca bugetul Uniunii să fie rezonabil de mare, adică să nu fie făcute tăieri, în special pe zona de politică agricolă și de coeziune, care ne interesează. Sunt exact banii europeni care au dezvoltat România în toți acești ani”, a declarat președintele.
Bucureștiul urmărește, de asemenea, ca firmele românești să poată beneficia de viitoarele instrumente europene destinate creșterii competitivității. Accelerarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne un alt obiectiv important al României în cadrul discuțiilor europene.
Adaugă la Agregator.ro