Mugur Isărescu și echipa Băncii Naționale a României (BNR) se confruntă cu critici privind eficiența modelelor de prognoză în contextul inflației structurale persistente. Rapoartele recente ale instituției indică faptul că rata anuală a inflației va intra pe o traiectorie descendentă, estimându-se atingerea intervalului țintă de 1,5% – 3,5% în primul trimestru din 2028 și a țintei de 2,5% în al treilea trimestru al aceluiași an.
De ce sunt criticate prognozele BNR?
Conform analizelor, estimările băncii centrale au subestimat sistematic amploarea șocului inflaționist din ultimii ani. Testele statistice arată că prognozele BNR sunt mai precise decât un model aleatoriu doar pentru un orizont de maximum un trimestru. Această tendință a fost asociată cu „teoria King Canute a inflației”, concept introdus de Mervyn King, fost guvernator al Băncii Angliei, care descrie efortul băncilor centrale de a proiecta revenirea inflației la țintă prin simpla declarare a acestui obiectiv, în ciuda realităților economice.
Instabilitatea indicatorilor macroeconomici
O problemă majoră semnalată este volatilitatea ridicată a prognozelor privind deviația PIB-ului față de valoarea sa potențială. Modelele BNR au suferit revizuiri substanțiale: dacă în 2022 și 2023 economia era văzută ca fiind supraîncălzită, proiecțiile din 2025 și 2026 indică o deviație negativă semnificativă, prognozată la -3,7% în 2026 și -2,3% până în 2028. Această instabilitate îngreunează conducerea politicii monetare, într-un context de stagflație în care inflația este prognozată la 7,4% până la sfârșitul anului.
Dificultatea gestionării șocurilor de ofertă
Politica monetară se lovește de limite structurale, deoarece circa 80% din creșterea inflației în România provine din șocuri de ofertă exogene (energie, combustibili, taxe). Creșterea dobânzilor nu poate influența producția de gaze sau prețul certificatelor de carbon. Mai mult, o reducere agresivă a dobânzii de referință, aflată în prezent la 6,5%, ar putea destabiliza cursul de schimb al leului, generând noi presiuni asupra facturilor la utilități, care sunt denominate în valută.
Factorii structurali care mențin prețurile ridicate
Analiștii avertizează că actuala criză energetică nu este tranzitorie, fiind susținută de patru factori structurali:
- Nivelurile reduse ale stocurilor de gaze la începutul sezonului rece.
- Introducerea sistemului ETS2 în 2027, care va taxa direct combustibilii și gazele pentru încălzire.
- Dependența prețului electricității de centralele pe gaz, în lipsa capacităților de stocare.
- Costurile permanente de import pentru gazul natural lichefiat (GNL), după eliminarea livrărilor rusești.
În acest context, BNR se află la un punct de răscruce, fiind nevoită să decidă dacă modelele matematice mai pot garanta stabilitatea prețurilor într-o economie reală marcată de incertitudine și schimbări structurale profunde.
Sursa: bursa.ro

